Bogdan Aurescu: Cred că prezenţa militară americană în regiune trebuie crescută, nu doar în România

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, este de părere că „prezenţa militară americană în regiune trebuie crescută, nu doar în România”. Prezent într-o vizită la Washington, şeful diplomaţiei române a participat la dialogul „Security and Cooperation in the Black Sea”, organizat de Atlantic Council of the United States, relatează Agerpres.

„Am discutat ieri cu secretarul Blinken (secretarul de stat al SUA, Antony Blinken – n.r.) şi am exprimat deschiderea României de a participa la creionarea strategiei SUA privind zona Mării Negre şi am transmis deja câteva idei preliminare. Cred că este important să avem o abordare multilaterală în ceea ce priveşte securitatea în Marea Neagră. Nu e vorba de abordarea clasică privind mijloacele militare şi de securitate. (…) Cred că prezenţa militară americană în regiune, atât ca trupe, cât şi ca echipament, trebuie crescută, nu doar în România, dar cred că şi în partea sudică a Flancului estic”, a afirmat Bogdan Aurescu.

El a apreciat că „este un fel de dezechilibru, în acest moment, între resursele alocate pentru partea de nord şi cele alocate pentru partea de sud”. „Aşa că trebuie să echilibrăm situaţia şi să avem mai multe resurse în partea de sud a Flancului estic şi să continuăm să construim această abordare coerentă a Flancului estic ca un tot unitar”, a punctat ministrul român de Externe.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Potrivit acestuia, „ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră, are un impact major asupra relaţiilor transatlantice în general”.

„Din punct de vedere istoric, regiunea a fost mereu la răscrucea mai multor interese – ambiţii imperiale, ideologii contrare, interese comerciale diferite. De asemenea, a fost o punte între Asia şi Europa”, a arătat Aurescu.

De asemenea, el a subliniat că, „în ultimele trei decenii, Marea Neagră a fost o zonă de conflict”. „Şi observăm că acest trend se menţine, din păcate, dacă ne uităm la ce s-a întâmplat anul acesta, de exemplu, în aprilie, când am fost martorii desfăşurării masive de forţe ruse, poate cea mai mare asemenea desfăşurare de la Războiul Rece, în regiune, cu mult echipament rămas acolo. (…) Este un lucru îngrijorător, care ar trebui să ne preocupe pe toţi, nu doar ţările din regiune, ci NATO”, a afirmat şeful diplomaţiei române.

Mai mult, ministrul român de Externe a subliniat că „riscul de provocări viitoare, inclusiv provocări de securitate, rămâne unul crescut”. „Cred că trebuie să luăm asta în considerare şi să acţionăm pentru reconstrucţia securităţii şi stabilităţii, inclusiv a prosperităţii în regiunea Mării Negre”, a subliniat el.

Bogdan Aurescu a abordat, în cadrul dialogului, şi subiectul dezinformării.

„Cred că este foarte important să învăţăm publicul general să fie foarte atent atunci când citeşte informaţii şi să fie foarte atent la surse şi, dacă poate, la agenda ascunsă a anumitor mesaje, care încearcă să submineze încrederea în valorile democratice şi în organizaţiile din care facem parte. De exemplu, când vedeţi că Sputnik transmite că România şi UE fac asta şi asta… de fapt România este UE, România este NATO. Nu suntem în afara acestor organizaţii. Dar acest tip de mesaj încearcă să inducă sau să sugereze că noi suntem încă departe de acele organizaţii, ceea ce nu este adevărat, dar asta subminează încrederea publicului şi a sentimentului de apartenţă la acest set de valori, întruchipate de respectivele organizaţii”, a punctat ministrul Afacerilor Externe.

În acest context, a subliniat el, trebuie mobilizate „toate instituţiile publice să lucreze în această direcţie, să avem o comunicare publică în mod coordonat, discursuri coerente şi comune la nivel naţional, UE şi NATO, pe teme importante, precum securitatea în regiune sau cybersecuritatea”.