BNR a scăzut dobânda-cheie pentru a stimula creditarea

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis în ședința de astăzi să reducă rata dobânzii de politică monetară (dobânda-cheie, în funcție de care sunt calculate dobânzile la creditele pentru populație și firme) de la 1,75% pe an la 1,5% pe an, potrivit unui comunicat al instituției.

Este a treia reducere a dobânzii din acest an, pe fondul crizei produse de pandemia de Covid-19, și are ca scop stimularea creditării în mediul privat.

Deciziile BNR de azi:

 

• reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an începând cu data de 6 august;
• reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an, de la 1,25 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2,00 la sută pe an de la 2,25 la sută pe an;
• păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit;
• continuarea efectuării de operațiuni repo și a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piața secundară.

Comunciatul integral al BNR:

Economia globală și cea europeană au început să se redreseze în luna mai, pe fondul retragerii treptate a restricțiilor de mobilitate fizică, rămânând însă la niveluri mult inferioare celor prevalente anterior răspândirii infecției cu coronavirus. În același timp, dinamica recuperării lor rămâne incertă pe termen scurt, fiind dependentă de evoluția pandemiei și a măsurilor asociate, dar și susținută de măsurile fiscale implementate de autorități, precum și de caracterul acomodativ al politicilor monetare ale băncilor centrale din economiile avansate și cele emergente, incluzând BCE și băncile centrale din regiune.

Pe plan intern, datele și informațiile apărute după ședința de politică monetară a CA al BNR de la finele lunii mai au evidențiat un impact sever al pandemiei de coronavirus, mai ales în aprilie, dar și efectele economice și financiare ale începerii relaxării graduale în luna mai a măsurilor restrictive.

Rata anuală a inflației IPC a continuat să scadă în mai, până la 2,26 la sută (de la 2,68 la sută în luna aprilie), pentru ca în iunie să urce la 2,58 la sută, ușor deasupra punctului central al țintei staționare, pe fondul unor efecte de bază și al reluării ascensiunii cotației petrolului. Comparativ cu nivelul înregistrat la sfârșitul trimestrului anterior, de 3,05 la sută, rata anuală a inflației s-a situat pe o pantă descendentă – ușor mai pronunțată decât cea prognozată -, atribuibilă accentuării semnificative a declinului în termeni anuali a prețului combustibililor.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a consemnat doar o scădere minoră pe ansamblul trimestrului II și inferioară previziunilor, la 3,7 la sută în luna iunie de la 3,86 la sută în luna martie, în pofida unui efect de bază dezinflaționist semnificativ. Evoluția ei continuă să fie marcată de presiunile inflaționiste pe partea cererii și a costurilor salariale acumulate anterior izbucnirii crizei pandemice, de natură să alimenteze persistența acestei componente, la care s-au adăugat în ultimele luni influențele schimbărilor în structura consumului survenite în contextul pandemiei și al distanțării sociale, precum și cele venind din costuri mărite asociate unor lanțuri de producție/aprovizionare, precum și măsurilor de prevenire a răspândirii infecției cu coronavirus.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum au scăzut în luna iunie până la 3,3 la sută și, respectiv, 3,2 la sută, de la 3,6 la sută în aprilie.

Creșterea economică a decelerat considerabil în trimestrul I 2020, la 2,4 la sută, de la 4,3 la sută în trimestrul anterior, dar dinamica sa trimestrială a rămas în teritoriul pozitiv, la 0,3 la sută. Totodată, deficitul balanței comerciale și-a accelerat semnificativ creșterea în acest interval, pe fondul scăderii pronunțate a exporturilor de bunuri și servicii, iar acoperirea deficitului de cont curent cu investiții străine directe și transferuri de capital și-a accentuat deteriorarea.

Cele mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o contracție severă a economiei în trimestrul II, în linie cu previziunile, în condițiile unui declin puternic înregistrat în aprilie – lună marcată integral de restricțiile impuse pentru limitarea extinderii pandemiei -, care începe însă să fie recuperat din luna mai, odată cu înlocuirea stării de urgență cu cea de alertă. Astfel, vânzările cu amănuntul și cele auto-moto și-au atenuat considerabil în mai declinul deosebit de amplu în termeni anuali consemnat în aprilie, în timp ce volumul lucrărilor de construcții a continuat să crească într-un ritm alert în primele două luni ale trimestrului II, deși sensibil încetinit în raport cu trimestrul anterior. Revenirea serviciilor prestate populației a fost însă mult mai modestă în mai, după căderea masivă suferită în aprilie, iar dinamica anuală a producției industriale și cea a comenzilor noi din industria prelucrătoare au rămas adânc în teritoriul negativ, deși au urcat vizibil față de aprilie, în timp ce investițiile străine directe nete au înregistrat o nouă scădere amplă în termeni anuali pe ansamblul intervalului. În același timp, creșterea deficitului comercial s-a temperat doar ușor.

Condițiile de pe piața financiară au continuat să se amelioreze, pe fondul noilor decizii de politică monetară adoptate la finele lunii mai. Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au consolidat scăderea și apoi nivelurile mai joase astfel atinse, iar randamentele titlurilor de stat și-au prelungit mișcarea descrescătoare, în condițiile volumului semnificativ de lichiditate furnizat de BNR prin intermediul operațiunilor repo efectuate pe baze bilaterale și prin cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, în contextul unui deficit considerabil de lichiditate pe piața monetară; media zilnică a stocului operațiunilor repo s-a situat în intervalul iunie-iulie la 4,8 mld. lei, iar volumul titlurilor de stat cumpărate de banca centrală a ajuns la finele lunii iulie la o cifră similară, de aproape 4,8 mld. lei. La rândul ei, rata medie a dobânzii la creditele noi a avut o tendință evidentă de scădere în trimestrul II, în timp ce rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen s-a diminuat doar ușor, ecartul dintre ele reducându-se consistent.

Totodată, cursul de schimb leu/euro a rămas cvasi stabil, manifestând în iulie chiar o tendință ușoară de scădere, în sincron cu mișcările din regiune, în contextul optimismului generat de planul major de relansare economică agreat la nivelul UE.

Creșterea creditului acordat sectorului privat și-a temperat considerabil decelerarea în iunie – ajungând la 4,1 la sută, de la 4,5 la sută în mai – exclusiv pe seama componentei în lei, susținută inclusiv de programul IMM Invest România. Ponderea în total a creditelor în lei a urcat la 67,8 la sută, reprezentând recordul perioadei post-mai 1996.

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2020, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Noul scenariu reconfirmă traiectoria anticipată a ratei anuale a inflației evidențiată în precedenta prognoză, în condițiile revizuirii ei ușoare în sens descendent, pe orizontul scurt de timp. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să urce ușor și în luna iulie, iar apoi să rămână relativ stabilă în jumătatea superioară a intervalului țintei până la finele anului curent, pentru ca ulterior să coboare și să fluctueze moderat în jurul punctului central al țintei, pe fondul manifestării cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să se deschidă consistent în trimestrul II 2020, dar să se restrângă apoi progresiv și ceva mai alert decât în prognoza anterioară.

Incertitudinile asociate noilor previziuni macroeconomice continuă să fie extrem de ridicate în actualul context, inducând riscuri în dublu sens la adresa perspectivei inflației pe orizontul proiecției. Sursa lor majoră rămâne, cel puțin pe termen scurt, pandemia de coronavirus – care s-a reintensificat recent -, și măsurile restrictive asociate, ce condiționează viteza și traiectoria redresării economiei, chiar și în contextul susținerii oferite de programele de sprijin guvernamental și de măsurile de politică monetară ale BNR.

Incertitudini majore continuă să fie asociate conduitei politicii fiscale și a celei de venituri, dată fiind posibila creștere mai accentuată a cheltuielilor bugetare în acest an, inclusiv ca efect al majorării transferurilor sociale, în contextul anului electoral – cu repercusiuni și asupra poziției externe a economiei. În același timp, consolidarea fiscală probabil inițiată ulterior ar putea fi contrabalansată parțial ca impact economic de fondurile europene alocate României prin pachetul de redresare economică și prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE.

Incertitudini și riscuri semnificative decurg de asemenea din mediul extern, în condițiile unor semnale ceva mai favorabile privind evoluția recentă a economiilor europene, dar și ale reacutizării pandemiei în ultima lună, cu potențial impact asupra ritmului redresării activității economice și a comerțului internațional.

În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, dar și în condițiile incertitudinilor extrem de ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 6 august 2020; totodată, a decis reducerea la 1,00 la sută pe an, de la 1,25 la sută pe an, a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, și la 2,00 la sută pe an, de la 2,25 la sută pe an, a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. În condițiile unui deficit de lichiditate pe piața monetară, Consiliul de administrație al BNR a hotărât continuarea efectuării de operațiuni repo și a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piața secundară.

Consiliul de administrație al BNR consideră că, în condițiile decalajelor de transmitere a impulsurilor scăderilor ratei dobânzii de politică monetară, o asemenea calibrare a conduitei politicii monetare este de natură să susțină redresarea activității economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii și consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare.

Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi publicat în data de 6 august 2020, la ora 12:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 14 august 2020, la ora 15:00.

Foto: Mugur Isărescu (Inquam Photos / Octav Ganea)