Bitcoin cade sub 87.000 de dolari, frânat de incertitudinea privind politica comercială a lui Donald Trump

Bitcoin a scăzut puternic marți, sub pragul de 90.000 de dolari, în condițiile în care climatul de incertitudine creat de declarațiile imprevizibile ale lui Donald Trump afectează activele riscante, scrie Le Figaro.

În jurul orei 10.20 GMT, bitcoin, cea mai importantă criptomonedă, a scăzut cu 7,14%, la 87.248,81 dolari, la scurt timp după ce coborâse la 86.865,84 dolari, cel mai scăzut nivel de la jumătatea lunii noiembrie. Ether, a doua cea mai valoroasă monedă digitală, a scăzut cu 10%, la 2 372,62 dolari. Această scădere este „un semn că mediul actual de volatilitate crescută nu este favorabil câștigurilor pentru criptomonede”, a rezumat Kathleen Brooks, analist la XTB.

Dolarul a scăzut cu doar 0,01% față de euro, la 1,0469 dolari. Activele digitale au beneficiat inițial de promisiunile unui al doilea mandat al lui Donald Trump, care s-a prezentat ca un apărător fervent al sectorului. Perspectiva unei reglementări mai favorabile și crearea unei rezerve naționale strategice în bitcoin au propulsat această criptomonedă la un preț record de 109.241,11 dolari pe 20 ianuarie, cu câteva ore înainte de învestirea președintelui american.

Un climat internațional incert

Dar, deși a sprijinit sectorul cripto de la venirea sa la putere, Donald Trump favorizează, în general, un climat de incertitudine care îi sperie pe investitori. În special, el a inversat politica SUA față de Ucraina, sporindu-și invectivele la adresa președintelui Volodimir Zelenski, mergând până la a-l acuza de război, și a negociat direct cu Rusia. În ciuda diferențelor uriașe care persistă pe fond, președintele francez Emmanuel Macron s-a declarat luni „convins” că există o „cale” cu Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. În cursul unei conferințe de presă cu Macron, luni, omologul său american a declarat că planul său de a impune noi taxe vamale Canadei și Mexicului „progresează conform programului”.

Donald Trump anunțase introducerea unor tarife de 25 % pentru toate produsele canadiene și mexicane, înainte de a face un pas înapoi la începutul lunii februarie, cu câteva ore înainte de intrarea lor în vigoare, acordând o amânare de 30 de zile celor două țări. Dacă la acestea se adaugă „tarifele asupra oțelului și aluminiului programate pentru sfârșitul lunii martie, apoi tarifele asupra semiconductorilor și produselor farmaceutice de la 2 aprilie și, în cele din urmă, tarifele reciproce de la 12 aprilie”, aceasta ridică „riscul unei volatilități crescute pe piețele financiare”, comentează Derek Halpenny, analist la MUFG.