Bărbat vs. femeie / Cum ne influențează cuvintele fără să ne dăm seama / Lingvist: „Limba este un organism viu, care reflectă schimbările din societate”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În noiembrie 2025, ONG-ul World Vision România propune Academiei Române schimbarea sensurilor din dicționar ale cuvântului „femeie”, astfel încât ele „să reflecte realitatea prezentului și principiile egalității de gen”. 

DEX Online s-a alăturat atunci demersului lor, adaugând la definiția cuvântului „femeie” sinonime precum „curajoasă”, „inteligentă” și „vizionară”. Platforma online nu este, însă, deținută de lexicografi și nu se subordonează Academiei Române. 

Dicționarul Explicativ al Limbii Române, coordonat de Academia Română, este cel care cuprinde definițiile oficiale ale cuvintelor limbii române. Există, totuși, dicționare de sinonime disponibile online care propun echivalentele „cocotă”, „muiere”, „nevastă”, pentru „femeie”, în timp ce substantivul „bărbat” are drept sinonime „curajos”, „semeț” sau „activ”.

Cuvântul bărbat provine de la barbatus, care înseamnă ,,bărbos”. Femeie provine de la termenul „fāmĭlia”

ENTR a stat de vorbă cu Andreea Anghel, doctorandă în Lingvistică în cadrul Universității din București, și Camelia Proca, fondatoarea Asociației pentru Libertate și Egalitate de Gen din Sibiu, pentru a afla cum această asimterie semnatică are consecințe la nivel social.

„Pentru a înțelege mai bine de ce sunt asociate anumite sensuri celor doi termeni, «bărbat» și «femeie», este important să avem în vedere conceptul de gen”, explică specialista în lingvistică. Știința consemnează trei tipuri de gen: cel gramatical (care determină acordul cuvintelor), cel natural (care este un „complex binar, social și psihologic”), la care se adaugă genul național (care explică asocierea unor trăsături feminime sau masculine cuvintelor, în funcție de constructe sociale). Așadar, înțelegem deja că există o corelare puternică între limbaj și organizarea unei societăți.

Asocierea unor constructe sociale cuvintelor devine și mai clară odată ce înțelegem originile cuvintelor. Ambii termeni provin din latină. Substantivul bărbat este explicat prin etimonul barbatus care înseamnă ,,bărbos”. Femeie provine de la termenul fāmĭlia, care denumește o ,,familie, incluzând și sclavii și liberții care trăiau în casa aceluiași stăpân”. „Bărbatul, asociat unui simbol al virilității, barba, va reprezenta un model pentru curaj, ambiție, în timp ce femeia va fi caracterizată prin apropierea și grija ei de casă”, explică Andreea Anghel.

„Cuvintele contribuie la stereotipii și la inegalități de gen”

Camelia Proca, fondatoarea ALEG Sibiu, avertizează că limbajul nu este inofensiv, creează ierarhii valorice și stereotipuri, influențează piața muncii  – limbajul masculin în anunțuri descurajează femeile și poate favoriza simbolic violența domestică, prin perceperea femeii ca fiind inferioară.

„A asocia aceste cuvinte cu anumite sinonime creează niște tendințe în gândirea noastră”, subliniază fondatoare ONG-ului ALEG. Ea adaugă că această asmietrie între sensurile termenilor „creează ierarhii valorice în dezavantajul femeilor”. Conform unui studiu din 2025 al Institutului European pentru Egalitatea de Gen, România este printre cele mai prost plasate țări, sub media europenă, în ceea ce privește egalitatea dintre bărbați și femei. „Cuvintele contribuie la stereotipii și la inegalități de gen”, adaugă Camelia Proca.

Inegalitatea de gen este de remarcat și în ceea ce privește ocupațiile: statutul social și salariile. Există studii care arată că, „în simulări de angajare, utilizarea masculinului în anunțurile de angajare pentru poziții de conducere a dus la preferarea candidaților bărbați. Când s-au folosit perechi de cuvinte, femeile și bărbații au fost evaluați ca fiind la fel de potriviți pentru post”. În plus, explică Andreea, „limbajul influențează simțul de apartenență. Formele lingvistice care exclud femeile scad motivația acestora de a urma anumite cariere și identificarea lor cu locul de muncă”. 

Sociologia subliniază și ea că ocupația și statutul unei persoane îi conferă acesteia un anumit nivel de protecție și validare socială. Cu cât ocupația este mai prestigioasă, cu atât persoana este mai integrată și recunoscută în societate (S. Paugam).

„Limbajul influențează, de asemenea, asocierile legate de căldură/empatie și de competență. De exemplu, formele masculine sunt percepute ca fiind «mai reci/ distante», o atitudine opusă fiind asociată femininului”. 

Cel mai problematic este atunci când justificăm violența prin modul în care perecepem fiecare din noi limba, așa cum spune fondatoarea ONG-ului.

 Camelia Proca, fondatoare a unui ONG care promovează egalitatea de gen și sprijină victime ale abuzului domestic: 

„Tindem să tolerăm violența la adresa acelor categorii de persoane pe care le considerăm mai prejos. […] Mulți români consideră că femeile își atarg singure violența la care sunt supuse. […] Așadar, simbolic, DEX-ul devine un complice, așa cum și noi putem deveni, prin modul în care ne folosim de limbaj.”

„Pentru a genera o schimbare socială, e nevoie de colaborare”

Schimbarea definițiilor din dicționar este un proces lung, dar activ. În DOOM, a fost introdusă recent forma „rectoră”, semn că atunci când realitatea socială se schimbă, dicționarele o urmează. ”Limba este un organism viu, care reflectă, deseori, schimbările din societate. Rolul firesc al lexicografilor este de a consemna aceste modificări”, a explicat doctoranda în lingvistică, Andreea Anghel.

„Pentru a genera o schimbare socială, e nevoie de colaborare. Societatea civilă, presă, mediul academic au nevoie să împartă efortul”, spune Camelia.

DEX-ul consemnează valori, dar nu le stabiliește. El este o reflecție a realității sociale prezente. Schimbarea unei definiții în dicționar nu reduce inegalitatea de gen. În schimb, diminuarea inechității poate determina redefinirea unor termeni. 

„În momentul în care realitatea a necesitat utilizarea unui feminin, lexicografii au decis adăugarea cuvântului în dicționar”, spune Andreea Anghel, ceea ce doevedește că „sistemul normat al limbii ține seama de transformările sociale”. 

 

View this post on Instagram

 

A post shared by ENTR ro (@ro.entr)