Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Secția pentru procurori a CSM a început marți seria de interviuri cu candidații la funcțiile de conducere din marile Parchete – Parchetul General DNA și DIICOT. Primul audiat a fost șeful DIICOT Timișoara, Codrin Miron, care candidează pentru șefia structurii centrale a DIICOT.
În proiectul său de management, Codrin Miron și-a propus să întărească o componentă care a fost oarecum neglijată până acum, și anume dimensiunea financiară a anchetelor penale, adică recuperarea prejudiciilor și a produselor infracțiunii.
Un alt deziderat al candidatului este înființarea de birouri antidrog și în partea de Vest a țării, pentru a filtra mai bine transporturile de droguri care intră în țară prin Est, dar și ca să împiedice traseul invers, adică drogurile de mare risc (cocaina, heroina) care vin din țările occidentale în România.
Răspunzând unei întrebări din partea vicepreședintelui CSM, Bogdan Stanciu, candidatul a afirmat că, din punct de vedere legslativ, ar trebui o delimitară mai clară în lege a competențelor în materia evaziunii fiscale, întrucît actuala legislație duce la multe conflicte de competență între DIICOT și alte structuri de Parchet.
Întrebat de membrul CSM Cătălina Sîntion despre resursa umană din structura de parchet pe care vrea să o conducă, Codrin Miron a afirmat că intenționează să aducă înapoi la DIICOT procurori valoroși care au părăsit această structură în ultimii ani și au plecat la DNA sau la Parchetul General, punând aceste plecări pe seama faptului că aceștia „nu s-au regăsit în proectul managerial” al predecesoarei sale, Alina Albu.
O întrebare țintită a pus membrul CSM Claudiu Sandu: „Intenționați să emiteți un ordin prin care solicitările de mandate de supraveghere să vă fie aduse la cunoștință dvs. Înainte de sesizarea instanței” – cu referire la un ordin de acest tip emis de șeful DNA Marius Voineag și care a stârnmit numeroase controverse printre procurori.
Răspunsul candidatului a fost fără echivoc: „Nu, în niciun caz, procurorul este suveran pe ancehta sa”.
Un alt răspuns care poate fi catalogat drept curajos în contextul de azi din Justiție a fost cel în care, tot în urma unei întrebări de-a lui Claudiu Sandu, Codrin Miron a spus că și-a instruit procurorii de ședință să susțină în instanțe deciziile CJUE în materia prescipției faptelor penale – chiar dacă această viziune intră în conflict cu decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Un alt accent critic ridicat de Codrin Miron față de conducerea anterioară a structurii a vizat comunicarea publică. Acesta a apreciat că „DIICOT s-a izolat” față de societate în ultimii ani și-și propune, dacă va obține funcția, să dinamizeze această activitate.
El a exemplificat că, la Timișoara, în clădirea unde funcționează serviciul teritorial DIICOT, mai au sediul două trusturi de presă, dar procurorii nu aveau dreptul să comunice rezultatele muncii lor, pentru că această atribuție era încredințată exclusiv strcutrii centrale. Codrin Miron și-a asumat să „descentralizeze” comunicarea publică a DIICOT, pentru ca opinia publică să cunoască mai bine activitatea acestui Parchet specializat.
După o scurtă deliberare, Secția pentru procurori a CSM a dat aviz favorabil, în unanimitate, candidaturii lui Codrin Miron pentru șefia DIICOT.
Calendarul celorlalte audieri: