Avertisment dur al OMS: Schimbările climatice, mâncarea nesănătoasă, publicitatea la alcool, țigări electronice sunt „amenințări imediate” la sănătatea copiilor. Nicio țară nu își protejează viitorul / Pe ce loc e România

Schimbările climatice, emisiile de dioxid de carbon, mâncarea nesănătoasă, publicitatea la alcool, țigări electronice și tutun sunt principalele „amenințări imediate” la sănătatea copiilor de pretutindeni și nicio țară nu își protejează viitorul de o manieră satisfăcătoare, avertizează Organizația Mondială a Sănătății (OMS) într-un raport realizat de grup de experți independenți din întreaga lume. România se află în jumătatea de jos a clasamentului, în urma tuturor țărilor din Europa.

Progrese au fost realizate în cursul ultimilor 20 de ani în privința sănătății copiilor și a adolescenților, însă „aceste progrese sunt astăzi într-un punct mort”, chiar „amenințate”, apreciază autorii unui raport publicat miercuri de revista medicală britanică The Lancet, citată de AFP.

Pentru a ajunge la această concluzie, un grup de 40 de experți independenți în domeniul sănătății infantile din lumea întreagă, convocați de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF, a realizat un nou indice care măsoară posibilitatea copiilor de a se dezvolta, plecând de la datele din 180 de țări (indicatori privind mortalitatea, starea de sănătate, de mutriție, de educație etc.)

Deloc surprinzător, țările bogate sunt în top cu Norvegia pe prima poziție, urmată de Coreea de Sud, Țările de Jos și Franța. În contrapondere, la coada clasamentului se află țări din Africa subsahariană: Republica Centrafricană, Ciad, Somalia și Niger.

Potrivit raportului publicat de The Lancet, România se află în a doua jumătate a Indexului prosperității copiilor la nivel global, în urma tuturor celorlalte țări din Europa, dar și numeroase state din Africa și Asia.

Autorii raportului, intitulat „Un viitor pentru copiii lumii?”, avertizează în legătură cu măsurile de dezvoltare durabilă din acest clasament (evoluția emisiilor de CO2, inegalitatea veniturilor etc.) și subliniază că, „deși multe țări cu venit ridicat au un scor foarte bun la indicele de prosperitate, ele sunt aproape de coada clasamentului în privința contribuției la sustenabilitatea ecologică”.

În ceea ce privește țările cele mai sărace, dacă emisiile lor de gaze cu efect de seră sunt printre cele mai mici, „cele mai multe sunt expuse celor mai severe efecte ale schimbărilor climatice rapide”.

Practicile comerciale nocive

Doar nouă țări sunt în măsură să atingă obiectivele de reducere a emisiilor de CO2 pe cap de locuitor stabilite pentru anul 2030, situându-se totodată în primele 70 de locuri ale indexului privind posibilitatea de dezvoltare a copiilor: Albania, Armenia, Grenada, Iordania, Republica Moldova, Sri Lanka, Tunisia, Uruguay și Vietnam.

„Statele trebuie să își reconsidere abordarea în ceea ce privește sănătatea copiilor și adolescenților, nu având având grijă de ei astăzi, ci protejând lumea pe care o vor moșteni”, a subliniat Helen Clark, fost prim-ministru al Noii Zeelande și co-președinte al Comisiei de experți convocate de OMS și UNICEF.

Între riscurile cele mai mari asupra sănătății generațiilor viitoarele, raportul pune pe primul loc poluarea aerului și „intensificarea amenințărilor climatice”.

„Dacă încălzirea globală va depăși 4 grade Celsius până în anul 2100, așa cum sunt proiecțiile actuale, acest lucru va avea consecințe sanitare dezastruoase pentru copii, din cauza creșterii nivelului oceanelor, valurilor de căldură, proliferării unor boli precum malaria și febra Dengue, precum și a malnutriției”.

Experții reclamă de asemenea „practicile comerciale nocive„ pentru sănătatea copiilor, care sunt expuși la marketingul mărcilor de alimente ultraprocesate, băuturi cu zahăr, alcool, țigări electronice și tutun.

Numeroase studii arată că „autoreglementarea industriilor nu funcționează”, subliniază Anthony Costello, medic pediatru și fost director al Institute for Global Health (Marea Britanie), menționând expunerea la reclamele pentru alcool în timpul competițiilor sportive și explozia cazurilor de obezitate la copii și adolescenți, care a crescut de 11 ori între 1975 și 2016.

De asemenea, experții solicită guvernelor naționale să-și înăsprească reglementările în acest domeniu.

Aceștia mai recomandă să abordeze problema emisiilor de CO2 „cu cea mai mare urgență” pentru „a se asigura că copiii au un viitor pe această planetă”, să țină cont de vocea celor mai tineri în deciziile politice și „să evalueze sistematic efectele acestor decizii asupra sănătății copiilor”.

Foto: Pexels.com