Averea fabuloasă a lui Valentino: Vila la Roma, castel lângă Paris, apartament de lux în New York, palat în Londra și yacht de 45 de metri / Cum arată proprietățile marelui designer 

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Ceea ce a lăsat în urmă Valentino, împăratul croitorilor, este o moștenire incredibilă de frumusețe: case de vis împrăștiate în cele mai exclusiviste colțuri ale planetei. Este vila din Roma, pe Appia Pignatelli, Château de Wideville din Davron-Crespières, nu departe de Paris, palatul din Holland Park din Londra. Și, apoi, este apartamentul de la New York, cabana de la Gstaad, vila de la Capri, relatează Repubblica, citată de Rador Radio România.

Case pline de opere de artă antice și moderne, mobilier ales bucată cu bucată cu ajutorul unor arhitecți renumiți, unde luxul domnește suprem, dar nu este niciodată ostentativ. Și nu în ultimul rând, are o casă plutitoare: iahtul TM Blue One, unde T și M sunt inițialele prenumelui părinților săi, Teresa și Mauro.

Într-una dintre aceste conace, luni, la vârsta de 93 de ani, înconjurat de cei dragi (așa cum a anunțat casa de modă), Valentino a închis ochii pentru totdeauna. Se afla în dormitorul său mare din Roma, orașul pe care îl alesese pentru a-și deschide primul butic și a-și împărtăși marea dragoste cu Giancarlo Giammetti, tovarășul său din vremea Dolce Vita și partener de afaceri. Villa Letizia, așa cum este numită, este o bijuterie înconjurată de un parc vast.

Ici și colo, fântâni țâșnesc la umbra pinilor seculari, unde îi plăcea să-și distreze prietenii vara. Petrecerea de inaugurare a expoziției „Treizeci de ani de magie” de la Palazzo Mignanelli a rămas în analele știrilor mondene.

Cincisprezece ani mai târziu, aceeași grădină a fost cadrul în care marele creator de modă și-a anunțat retragerea de la prezentările de modă și din lumea modei. În acea lună iulie a anului 2007, Roma s-a transformat într-o petrecere non-stop timp de trei zile, cu evenimente, cine exclusive și întâlniri de top în multe locații din oraș.

Însă, zidurile unui alt „cuib” asemănător cu „O mie și una de nopți” ar putea vorbi și despre recepții. Care este, de fapt, un castel adevărat. Castelul Wideville, complet cu un turn mobilat cu antichități chinezești, se înalță impunător în peisajul parizian.

Aici, cu oaspeți sosiți de pretutindeni, Valentino a toastat pentru premierul Legiunea de Onoare. Iar locul, după cum vă puteți imagina, era demn de ocazie: 120 de hectare de păduri alternând cu grădini italiene. Și pomi fructiferi unde recolta era folosită pentru a face dulceață. Ca să nu mai vorbim de trandafiri. Atâția trandafiri de toate tipurile, culorile, hibridizările și calitățile. Roșul petalelor, este evident, în fiecare nuanță imaginabilă. Cele mai prețioase, cele bicolore.

Antic, dar de un cu totul alt fel, iată un alt loc drag creatorului de modă. Trebuie să ne mutăm la Londra. În Holland Park, Kensington, unul dintre cele mai exclusiviste și luxoase cartiere. Atârnă pe pereți, spun cei suficient de norocoși să intre în casa din secolul al XIX-lea, cinci tablouri Picasso, care te întâmpină. Penthouse-ul newyorkez, de la etajul 54, are vedere la Park Avenue. Se pare că a fost scos la vânzare chiar anul trecut. Prețul, pentru oricine vrea să îl cumpere, este de 15 milioane de euro. Priveliștea este irezistibilă, Manhattanul aproape atingându-l. Trei dormitoare și interioare realizate de designerul Jacques Grange.

Dar Valentino iubea și munții și zăpada. Așa că, atunci când angajamentele îi permiteau, iarna, Gstaad devenea „buen retiro”-ul său, iar Chalet Gifferhorn, un loc unde putea alterna cititul cu călătoriile în aer liber. De la Alpi la mare. Cea nemărginită. Cei care l-au cunoscut bine spun că designerul era fericit ca un copil când se urca în yacht-ul TM Blue One. Patruzeci și nouă de metri de lux și eleganță, capodopere de Picasso și Andy Warhol la bord.

Ca loc de veci, a ales din nou Roma. După funeraliile din Bazilica Santa Maria degli Angeli e dei Martiri în Piazza della Repubblica, va fi înmormântat în marele cimitir Flaminio.

Sursa: Repubblica/ Rador Radio România/ Traducerea: Oana Avram