Autostrada A1 București-Nădlac a recuperat întârzierile, va fi finalizată până în 2030, costuri în scădere față de estimări – raport al Curții Europene de Conturi (Articol actualizat)

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Curtea de Conturi Europeană (ECA) a publicat luni un raport dedicat infrastructurii de transport a UE, în care prezintă şi cazul autostrăzii A1 din România, cu o lungime 582 km, între Bucureşti şi Nădlac, destinată transportului de persoane şi mărfuri pe coridorul Rin – Dunăre. Raportul arată că Autostrada A1 a recuperat parte din decalajele de termene, iar costurile sunt în scădere cu circa 11% față de estimarea inițială – la valorile din 2019.

(Nota redației: Articolul a preluat inițial o informație eronată transmisă de Agerpre dintr-un raport mai vechi al Curții Europene de Conturi care identifica întârzieri majore. Am actualizat articolul cu informațiile de actualitate)

Raportul arată că există două mari lucrări europene de infrastructură – autostrada A1 și linia ferată E59 – pentru care cele mai recente estimări ale costurilor, ținând cont de inflație, sunt mai mici decât cele inițiale.

De asemenea, raportul Curții Europene de Conturi arată că deși majoritatea infrastructurilor de transport de maximă importanță din UE au cunoscut o deteriorare a situației în comparație cu cea de la momentul publicării raportului anterior, există și excepții – una dintre ele fiind autostrada A1.

Perspectivele s-au îmbunătățit pentru Ai, iar în prezent toate tronsoanele sunt estimate să fie date în exploatare înainte de 2030, potrivit raportului citat.

Concluzia generală a raportului este că evoluția lucrărilor la infrastructurile de transport de maximă importanţă ale Europei a avut de suferit pe fondul crizelor neprevăzute, acumulând şi mai multe costuri şi întârzieri. Auditorii au trecut de la diagnosticul „este puţin probabil” la un clar „nu va fi atins” după ce au analizat şansele ca obiectivul stabilit pentru 2030 privind finalizarea reţelei transeuropene de transport (TEN-T) centrale să fie atins.

Multe dintre megaproiecte au fost marcate de creşteri ale costurilor. Auditorii raportaseră în 2020, pentru cele opt megaproiecte examinate, o creştere globală a costurilor reale (calculate net de inflaţie) de 47% în comparaţie cu estimările iniţiale. Astăzi, diferenţa este de 82%, adică de aproape două ori mai mare. În spatele acestui procent se află în principal derapaje ale bugetului în două proiecte: Rail Baltica (costurile au explodat, crescând cu 160% în ultimii 6 ani, adică de aproape patru ori faţă de estimările iniţiale) şi legătura feroviară Lyon-Torino (costurile au crescut cu 23% în ultimii 6 ani – depăşind dublul previziunilor iniţiale).

Reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) este coloana vertebrală a reţelei europene de transport rutier, feroviar, pe căi navigabile interioare, maritim şi aerian. Megaproiectele sunt proiecte de transport de mare anvergură, adesea cu o dimensiune transfrontalieră, şi au un rol-cheie în asigurarea unei mai bune conectivităţi în Europa, în eliminarea blocajelor şi în facilitarea mobilităţii transfrontaliere. În 2013, statele membre ale UE au convenit că reţeaua centrală TEN-T ar trebui să fie finalizată până în 2030.