Autoritățile fac analize nămolului de la Vulcanii Noroioşi pentru a afla dacă și ce proprietăţi terapeutice au

Ascultă articolul

Primăria Scorţoasa din judeţul Buzău a solicitat Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie (INRMFB) un raport detaliat privind caracteristicile nămolului din Vulcanii Noroioşi, scopul fiind acela de a-i determina proprietăţile terapeutice necesare în procesul de obţinere a statutului de staţiune turistică de interes local pentru comună, transmite Agerpres.

Administraţia locală arată că, pentru determinarea unor calităţi terapeutice, sunt necesare analize de specialitate. Vulcanii noroioşi sunt formaţiuni create de gazele naturale care ies la suprafaţă de la adâncime, traversând un sol argilos şi pânza freatică. Gazele împing spre suprafaţă apa amestecată cu argilă, iar nămolul format se usucă în contact cu aerul formează conuri asemănătoare unor vulcani.

„Cu sprijinul INRMFB am luat la cunoştinţă că, ‘istoric vorbind, tipurile de noroi din comuna Scorţoasa nu sunt cunoscute ca având virtuţi terapeutice’, însă, pentru atribuirea calităţii de substanţă minerală terapeutică este necesară realizarea unui studiu de farmacodinamic şi a unui studiu clinic, în concordanţă cu legislaţia în vigoare. Mai mult, acelaşi institut ne indică faptul că, pentru obţinerea statutului de areal/staţiune climatică, balneară sau climatică este necesară întocmirea unei documentaţii specifice ce se depune la Ministerul Sănătăţii, iar pentru activitatea turistică, în baza legii turismului se atestă staţiunile turistice din România”, a transmis, pentru AGERPRES, Primăria Scorţoasa.

Administraţia locală mai arată că proiecte care vizează dezvoltarea durabilă a zonelor cu vulcani noroioşi a depus atât Consiliul Judeţean (CJ) Buzău, cu scopul modernizării drumurilor judeţene DJ 102F şi DJ 220A, cât şi comuna Scorţoasa, pentru înfiinţare de sisteme de alimentare cu apă şi canalizare.

„Urmare precizărilor INRMFB am încheiat un Contract de Prestări Servicii pentru efectuarea de analize complete, respectiv prospecţiuni, analize fizico-chimice şi microbiologice, indicaţii terapeutice ale substanţei şi minerale terapeutice – nămol din fluidul Vulcanilor Noroioşi de pe raza Comunei Scorţoasa. (…) Menţionăm că, în continuare, suntem preocupaţi pentru accesarea de proiecte care să asigure dezvoltarea localităţii din punct de vedere turistic, cât şi medical în vederea obţinerii statutului de staţiune”, a mai transmis sursa citată.

Potrivit raportului de încercări solicitat iniţial remis AGERPRES de către Primăria Scorţoasa, în componenţa organică a nămolului se regăsesc, printre altele, cantităţi de carbon şi azot organic, acizi humici, ceruri, răşini sau hidrocarburi dar şi minerale precum Clor, Brom, Iod, Sodiu, Potasiu, Calciu, Magneziu sau Fier.

„Primăria a făcut un studiu incipient prin INRMFB, privind calităţile noroiului. Răspunsul este unul general, dar vor trebui mai multe studii făcute”, a declarat, pentru AGERPRES, primarul comunei Scorţoasa, Vasile Săcuiu.

De altfel, Vulcanii Noroioşi au făcut în ultimul timp obiectul mai multor studii şi analize. O echipă a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a efectuat teste utilizând drone echipate cu senzori de ultimă generaţie, tip LiDAR, radar de penetrare a solului, magnetometre, camere termice şi senzori de gaze, în zona Vulcanilor Noroioşi, pentru a descifra structura ascunsă a terenului. Activităţile au fost desfăşurate de către cercetători din cadrul Laboratorului de Geofizică Aplicată, Prevenire şi Educaţie (GeoEduLab) al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, în parteneriat cu Skyline Drones şi SPH Engineering.