Austria va continua să blocheze aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen până când va constata o scădere „susținută” a numărului de solicitanți de azil (Schallenberg)

Austria își va menține dreptul de veto în ceea ce privește extinderea zonei Schengen până când va constata o „scădere susținută” a numărului de solicitanți de azil, a declarat ministrul de externe Alexander Schallenberg într-un interviu pentru politico.eu.

Cererile de azil în Austria (fără a include ucrainenii) aproape s-au triplat anul trecut, ajungând la aproximativ 110.000 – cea mai mare rată pe cap de locuitor din UE.

„Ceea ce este important pentru noi, ca să fim foarte sinceri, este ca cifrele să scadă și trebuie să existe o scădere susținută”, a declarat Schallenberg, calificând veto-ul drept un „semnal de alarmă” pentru Bruxelles. „Trebuie să înțelegem că, atunci când vedem peste 100.000 de cereri de azil la fiecare 12 luni, este dificil pentru noi, ca Austria, să lăsăm pur și simplu acest sistem disfuncțional să se deruleze.”

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Schallenberg a refuzat să definească un termen pentru momentul în care Viena ar putea ridica veto-ul asupra extinderii Schengen, dar, în condițiile în care sosirile de refugiați continuă să crească – agenția de azil a UE a înregistrat în ianuarie o creștere de aproape 60% de la un an la altul – o rezolvare a impasului privind Schengen pare să nu fie la îndemână pe termen scurt.

Schallenberg a declarat că guvernul său a fost încurajat de „planul de acțiune” al UE pentru înăsprirea controalelor la frontiere și accelerarea procedurilor de azil, dar că trebuie să vadă mult mai multe progrese.

„Ca țară aflată în inima Europei, Austria este un mare beneficiar al spațiului Schengen și dorim ca acesta să funcționeze”, a spus el.

Principalul motiv pentru care Austria are atât de mulți refugiați este faptul că alte țări ale UE aflate de-a lungul așa-numitei rute balcanice – în special Ungaria – refuză să înregistreze majoritatea solicitanților de azil, un pas care, conform normelor UE, ar permite Vienei să îi trimită înapoi în țara respectivă după ce au ajuns în Austria. Conform așa-numitei reguli de la Dublin, țara în care un refugiat intră în UE și este înregistrat este responsabilă pentru gestionarea cazului persoanei respective.

Anul trecut, UE a primit aproximativ 1 milion de refugiați, cu excepția ucrainenilor, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 50%. Dacă Franța și Germania ar fi înregistrat la fel de mulți ca Austria pe cap de locuitor, ambele țări ar fi avut singure 1 milion de refugiați, a susținut Schallenberg.

Bulgaria și România încearcă de ani de zile să adere la Schengen și au reacționat cu furie la demersul austriac. Țările de Jos s-au alăturat Austriei și au impus veto Bulgariei, dar au dat undă verde României.

Criticii spun că demersul Vienei erodează inutil unitatea UE într-un moment în care membrii ar trebui să se străduiască să dea dovadă de mai multă unitate.

Mulți membri ai comunității de afaceri austriece, care au investiții importante atât în România, cât și în Bulgaria, au fost, de asemenea, alarmați de decizia guvernului.

Cu toate acestea, coaliția de guvernare din Austria, condusă de Partidul Popular al lui Schallenberg, mai are o altă preocupare: Partidul Libertății, de extremă dreapta, a preluat un avans covârșitor în sondajele de opinie la nivel național, cu puțin peste un an înainte de următoarele alegeri ordinare.

Unul dintre motivele acestei creșteri este faptul că problema emblematică a partidului – migrația – a revenit în centrul dezbaterii politice.

Începând cu afluxul de refugiați din 2015, o serie de țări UE, printre care Austria, Germania și Franța, au început să suspende Schengen la unele puncte de trecere a frontierei. Schallenberg a subliniat că obiectivul final al guvernului său, prin linia sa dură privind extinderea Schengen, este de a reveni la sistemul de călătorie cu adevărat fără frontiere de dinainte de 2015.

„Ne dorim un sistem în care să nu mai fie nevoie să menținem controalele la frontieră”, a spus el. „Nimeni nu beneficiază și nu o facem pentru că ne face plăcere, ci pentru că nu avem altă opțiune.”