AUR îl laudă pe ministrul demisionar Daniel David, sub care o comisie a propus o programă de limba română criticată dur de societatea civilă pentru că favorizează ideologiile extremiste

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Petrișor Peiu, numărul în partidul extremist AUR, l-a lăudat miercuri pe ministrul demisionar al Educației Daniel David, în mandatul căruia o comisie a propus o programă de limba română criticată dur de societatea civilă pentru că favorizează izolaționismul și ideologiile extremiste.

Peiu, un economist care s-a remarcat prin atacurile constante la investitorii străini, l-a lăudat pe Daniel David pentru ”gestul principial și corect” de a demisiona din funcție. ”Guvernul Bolojan taie din banii de învățământ pentru a-și răsplăti susținătorii din confederația Concordia: bugetele educației se reduc, pentru a scădea impozitele multinaționalelor”, a spus Peiu într-un comunicat.

”A trecut neobservat un gest de onoare, rar în politica românească. Tocmai de aceea mă simt dator să îl explic, deși cel care l-a făcut a fost un adversar politic. Este vorba despre demisia lui Daniel David”, a mai spus liderul partidului extremist.

Reamintim că, în urma colaborării dintre Ministerul Educației și Academia Română, comisia numită de David a propus o programă de limba română pentru clasa a 9-a puternic ideologizată.

O spun peste 200 de de profesori, scriitori, filosofi și intelectuali care au denunțat în termen neobișnuit de duri programa David-Pop. Printre ei se numără scriitorul și profesorul Mircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, dramaturga Mihaela Michailov, scriitoarea Mihaela Miroiu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie.

Petiția semnată de aceștia a ajuns rapid la mii de semnături.

Iată câteva fragmente din petiția-memoriu depusă de cei 220 de intelectuali și membri ai societății civile:

• Deși în ultimii 35 de ani societatea românească a trecut prin reforme profunde, datorate aderării la principiile Uniunii Europene și adeziunii la norme internaționale, modelul educațional propus de proiectul de programă reactivează practici didactice și tropi izolaționiști. Faptul că „reforma” este echivalentăcu o restaurație, punându-se între paranteze trei decenii de acumulări științifice și didactice, constituie o opțiune incompatibilă cu valorile educaționale din România de azi.
• Perspectiva cronologică alimentează ideologiile extremiste (…) În plan socio-politic, prioritizarea criteriului diacronic în studiul literaturii române favorizează o viziune organicist-evoluționistă autosuficientă asupra literarului, invalidată de toate paradigmele actuale ale științelor umaniste. O astfel de perspectivă triumfalistă, care descrie istoria literaturii române de la simplu la complex și de la dependență absolută la independență totală, a alimentat istoric discursurile etnocentriste dominante în cadrul regimurilor politice totalitare și este în măsură să contribuie azi la inflația poziționărilor ideologice extremiste, inclusiv a celor deghizate sub retorica demagogică a noului populism. Dincolo de intenția autorilor de programă de a salva tradiția disciplinei, trebuie să atragem atenția că această abordare oferă o platformă ce favorizează ideologizarea literaturii cu scopul instaurării unui posibil regim extremist.
• „Reforma” ca restaurație: programa ceaușistă reciclată pentru generația AI. Principiul ordonator al proiectului de programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a trunchi comun (LLR9TC), cel diacronic, reprezintă o întoarcere la practici și metode depășite de câteva decenii atât în studiul literaturii, cât și în teoriile predării ei: în cultura română, cronologismul, ca opțiune didactică exclusivă, a fost instituționalizat în anii ’30 ai secolului trecut, printr-o programă coordonată de Nicolae Cartojan, și a devenit tutelar începând cu anii ’70, când metoda istorică s-a transformat în vehicul pentru ideologiile naționalismului ceaușist. Proiectul de programă rămâne, astfel, o simplă reciclare a concepției și a conținuturilor programei din 1987 (coordonată de Zoe Dumitrescu-Bușulenga), ultima implementată în timpul regimului comunist.