Augustin Lazăr, fost procuror general, după recuperarea artefactelor din Drents: Este momentul unui impuls pentru investigația privind alte 10 brățări / Despre alte monede furate: Sunt reciclate online, sub privirile noastre, pe piața antichităților

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Augustin Lazăr, fostul procuror general, a declarat, într-un punct de vedere pentru G4Media, că recuperarea artefactelor de aur furate din Muzeul Drents din Assen (Olanda) reprezintă ”momentul unui impuls pentru revigorarea investigației privind alte 10 brățări „orfane” ale tezaurului regal furat de la Sarmizegetusa Regia”, dar și recuperării monedelor ”care sunt care sunt reciclate online, sub privirile noastre, pe piața antichităților”.

Lazăr amintește de infrastructura necesară pentru operațiunile de recuperare, făcând referire la necesitatea punerii în urmărire prin Interpol, dar și la faptul că Serviciul specializat al Poliției Române are nevoie de resursă umană, informațională și de timp pentru investigarea continuă:

• ”(Să ne asigurăm, n.red.) Că rețeaua națională de procurori specializați în protejarea patrimoniului cultural și natural, desemnați prin ordinul PG din 2018 își continuă activitatea cu poliția judiciară”, mai spune fostul procuror general.

El subliniază faptul că toate furturile mari din siturile arheologice, muzee, colecții și expoziții s-au produs ”în vremuri tulburi, de conflict intern și extern (mineriadele, războiul din ex-Iugoslavia, 11 septembrie 2001, războaiele din Irak și Ucraina etc.), când vigilența autorităților și ordinea de drept slăbesc, iar grupările infracționale proliferează”.

• ”Contextul vremurilor tulburi impune continuarea acțiunilor diplomației culturale, cu o vigilență sporită în apărarea bunurilor identitare și revizuirea strategiilor de securitate conform noilor amenințări (conflictele hibride, noile tehnologii digitale etc.)”, a mai adăugat acesta.

Despre tezaurul furat din Muzeul Drents

Coiful dacic de la Coțofenești a fost prezentat în 2 aprilie, alături de două brățări dacice recuperate și ele, într-o conferință de presă spectaculoasă în Assen. Coiful fusese furat în ianuarie 2025. Avocatul celor trei suspecți, aflați în arest, a returnat o parte din comoară autorităților în schimbul unor pedepse mai blânde, a anunțat șeful procurorilor olandezi.

Ministerul Culturii a anunţat, în septembrie 2025, că România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Olanda. Detalii aici.

Patru opere de artă românești de mare valoare au fost furate în timpul jafului din 25 ianuarie 2025. Obiectele furate făceau parte dintr-o expoziție intitulată „Dacia – Rijk van goud en zilver”. Cazul implică faimosul coif de aur de la Cotofenesti și trei brățări de aur.

Punctul de vedere integral

Repatrierea capodoperelor simbol ale Tezaurului istoric al Muzeului Național de Istorie a României este realizarea considerabilă a autorităților judiciare din Olanda și România, rezultatul cooperării model prin Agenția Europeană de Cooperare în Justiție Penală (EUROJUST). Un caz complex și dureros căruia i-au făcut față procurorii și polițiștii din cele două state.

Mă bucur mult pentru patrimoniul cultural reîntregit al României; pentru experții MNIR- îndeosebi pentru dr. Ernest Oberlander -Târnoveanu -, care au pătimit irațional și pe nedrept, fiind folosiți pe post de țap ispășitor (deși le datorăm expertiza și repatrierea anterioară a brățărilor). Un alt expert pățit cita legea lui Murphy: „Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită”. Trebuie să ne asumăm, însă, responsabilitățile pentru apărarea patrimoniului, cu orice risc. Artefactele din aur fascinează experții, care le vor pentru colecții publice, dar și hoții, care le vor pentru ei.

Mă bucur pentru confirmarea viziunii optimiste, realiste a celor care am susținut că artefactele nu au fost topite și trebuie să muncim pentru recuperarea capodoperelor Tezaurului istoric al României. Repatrierea tezaurului furat din muzeul Drents din Assen ne relevă profesionalismul procurorilor și polițiștilor olandezi și români și capacitatea de cooperare a Agenției EUROJUST.

Brățara lipsă din puzzle este piesa nr. 13 (933,4 g), recuperată în 2011 de la un colecționar din Bulgaria. Ancheta va continua, pentru recuperarea ultimei piese. Cele 2 brățări deja recuperate au fost repatriate, în ianuarie 2007, în lotul de 4 piese restituite de un colecționar din SUA.

Este momentul unui impuls pentru revigorarea investigației privind alte 10 brățări „orfane” ale tezaurului regal furat de la Sarmizegetusa Regia. Despre acestea avem imagini și înregistrări video (brățara Cristie’ s în dec. 1999, brățara din filmul Radu Tora, în 6 martie 2002; 2 brățări fotografiate lângă borcan, oferite într-un bar din Deva, alte 2 fotografiate lângă un telefon), despre alte brățări furate avem rapoarte de expertiză (Frankfurt-2, Oxford-1, Bruxelles 1).

Unui alt impuls investigativ pentru recuperarea monedelor „orfane” care sunt reciclate online, sub privirile noastre, pe piața antichităților. Ele aparțin tezaurelor de mii de denari romani, stateri Koson de aur (25 kg ), Lysimach, Asander și Farnakes (30 kg); apoi scuturile furate din situl Piatra Roșie (2 recuperate din SUA) etc. Este plin Internetul cu mii de monede și artefacte furate din România.

Să verificăm și să ne asigurăm că toate sunt puse în urmărire prin Interpol! Că Serviciul specializat al Poliției Române are resursa umană, informațională și de timp pentru investigare continuă. Că rețeaua națională de procurori specializați în protejarea patrimoniului cultural și natural, desemnați prin ordinul PG din 2018 își continuă activitatea cu poliția judiciară.

Contextul vremurilor tulburi impune continuarea acțiunilor diplomației culturale, cu o vigilență sporită în apărarea bunurilor identitare și revizuirea strategiilor de securitate conform noilor amenințări (conflictele hibride, noile tehnologii digitale etc.).

Toate furturile mari din siturile arheologice, muzee, colecții și expoziții s-au produs în vremuri tulburi, de conflict intern și extern (mineriadele, războiul din ex-Iugoslavia, 11 septembrie 2001, războaiele din Irak și Ucraina etc.), când vigilența autorităților și ordinea de drept slăbesc, iar grupările infracționale proliferează.
Prof. univ. dr. Augustin Lazăr, ex-Procuror general al României (2016-2019)