Auditorii europeni ridică mai multe semne de întrebare cu privire la guvernanţa programelor Erasmus+ şi AgoraEU

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Curtea de Conturi Europeană a emis joi două avize referitoare la Erasmus+, programul pentru educaţie şi formare, şi AgoraEU, programul pentru cultură, democraţie şi mass-media, ridicând mai multe semne de întrebare la adresa ambelor propuneri, în special în ceea ce priveşte guvernanţa acestora şi modul în care sunt concepute mecanismele aferente de măsurare a performanţei şi de asigurare a răspunderii, transmite Agerpres.

Pentru bugetul UE 2028-2034 (aşa-numitul „cadru financiar multianual” – CFM), Comisia Europeană propune nu numai să majoreze substanţial bugetele consacrate acestor iniţiative, ci şi să le simplifice prin fuzionarea mai multor programe în două regulamente unice: unul privind noul Erasmus+ şi celălalt privind programul AgoraEU.

Erasmus+ va primi o finanţare totală de peste 40 de miliarde de euro, cu peste 10 miliarde de euro mai mult decât în perioada de programare anterioară. Acest program va continua să sprijine mobilitatea în scopul învăţării în toate domeniile, dar va include şi finanţare pentru acţiuni de solidaritate şi oportunităţi de voluntariat (care, până acum, erau programe separate).

AgoraEU va fuziona o serie de programe existente (printre care „Europa creativă” şi „Cetăţeni, egalitate, drepturi şi valori”) într-un singur program cu un domeniu de acoperire mai larg. Acesta va dispune de un buget de 8,6 miliarde de euro, aproape dublu faţă de bugetul din trecut, pentru a consolida sprijinul acordat de UE sectoarelor cultural şi creativ şi pentru a răspunde evoluţiilor din peisajul mediatic şi ameninţărilor la adresa democraţiei.

În opinia auditorilor, fuzionarea diferitelor programe aduce beneficii în ceea ce priveşte simplificarea şi administrarea lor în comun, dar poate implica şi anumite riscuri. Un exemplu în acest sens este integrarea actualului program „Corpul european de solidaritate” în Erasmus+, fără a preciza cum va fi repartizat între diferitele priorităţi bugetul alocat. AgoraEU ar trebui să clarifice ce sinergii sunt preconizate în noua structură de finanţare şi să asigure o coordonare eficace, astfel încât să se evite suprapunerile şi dubla finanţare.

Auditorii au semnalat, în repetate rânduri, deficienţe în monitorizarea banilor cheltuiţi şi în măsurarea performanţei în următorul CFM. În ceea ce priveşte programele Erasmus+ şi AgoraEU, auditorii subliniază că mecanismele aferente de monitorizare a performanţei par insuficiente pentru a evalua la nivel global eficacitatea, eficienţa şi raportul costuri-beneficii.

De asemenea, auditorii observă că nu se oferă nicio justificare pentru majorările propuse ale bugetelor celor două programe: de exemplu, o eventuală creştere a numărului de acţiuni finanţate, extinderea grupului-ţintă de participanţi eligibili sau necesitatea de a absorbi efectele inflaţiei. Totodată, atât Erasmus+, cât şi AgoraEU oferă flexibilitatea de a realoca resurse către şi dinspre programele în gestiune partajată, în funcţie de nevoi şi de priorităţile în schimbare. Dar pentru că nu există obligaţia de a furniza o justificare în astfel de cazuri, această flexibilitate poate perturba planificarea pe termen lung şi stabilitatea necesare pentru o punere în aplicare eficace a politicilor.

În plus, în cazul ambelor propuneri, modul implicit de acordare a granturilor este modelul de finanţare nelegată de costuri, care ar putea să nu fie mecanismul de finanţare cel mai adecvat în anumite cazuri. Regulamentele propuse ar trebui să ofere mai multă claritate în ceea ce priveşte utilizarea diverselor mecanisme de finanţare şi situaţiile în care ar trebui aplicate soluţii alternative de finanţare.

În sfârşit, întrucât sfera de acoperire a ambelor programe se extinde dincolo de frontierele Europei şi ale cadrului juridic al UE, auditorii subliniază că drepturile de audit trebuie să fie clar stipulate, în special în ceea ce priveşte beneficiarii din ţările terţe.