Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Reporterii G4Media.ro și Info Sud-Est s-au dat drept studenți și au vorbit cu persoane din spatele mai multor site-uri care vând lucrări de licență pentru facultate la prețuri între 1.200 și 1.600 de lei. Toate site-urile pe care le-am contactat susțin la vedere că efectuează „servicii de copertare” sau „servicii de consultanță” pentru lucrări de licență, master, doctorat. În realitate, preiau comenzi pentru redactarea lucrării în totalitate. Legea învățământului interzice această practică și prevede amenzi care pornesc de la 5.000 de lei pentru cumpărători și merg până la câteva sute de mii de lei pentru vânzători.
Timp de trei săptămâni am corespondat, prin e-mail și la telefon, cu o femeie și un bărbat care ne-au preluat comenzile, am negociat un număr mai mic de pagini și o taxă de urgență pentru a obține licențele mai repede, iar la final am trimis lucrările înapoi la ”specialiști” pentru că abundau în greșeli gramaticale, de redactare și, cel mai important, conțineau erori grave de informație.
Informația pe scurt:

sursa foto: Pexels.com
Norocul începătorului: Am prins o licență cu preț de Black Friday
Demersul a început în 29 noiembrie, când am trimis e-mailuri la toate adresele și formularele de pe șapte site-uri specializate în realizarea de lucrări de licență.
Am primit răspunsuri aproape identice, cu aceleași îndrumări, formulări și condiții, am răspuns mai departe. În paralel, informațiile obținute în documentare ne-au indicat să continuăm corespondența cu trei dintre acestea.
Pe scurt, procedura funcționează astfel:
Am ales să ne dăm studenți la Medicină și Drept și în demers am fost ajutați pentru cunoștințele de specialitate de un medic rezident și un jurist.
Le-am propus ”specialiștilor” temele:
Răspunsurile site-urilor au fost aproape identice, cu aceleași formulări de adresare, condiții de timp, elaborare, preț și număr de pagini similare: 14 zile, 1200-1.600 lei, între 40 și 60 de pagini, plata se face la final, după ce vedem preview și raportul antiplagiat.
Am cerut să primim mai repede lucrările sau măcar câte un capitol din ele și am obținut acest lucru în schimbul unei taxe de urgență de 200 de lei. Taxa s-a compensat însă cu „bonusul” pe care îl aveam la prețul inițial al licenței, care era redus de la 1.600 la 1.400 de lei de Black Friday, pentru că plasasem comanda în ultimele zile de noiembrie.
După e-mailurile inițiale, am încercat să vorbim la telefon cu persoanele din spatele site-urilor. Așa arată o discuție inițială, exemplul de mai jos fiind cu Lucrări Expert (discuțiile inițiale decurg la fel în toate cazurile consultate):
După ce am primit lucrarea (în cazul celei de la Drept, de la Start Licență) ne-am consultat cu un jurist care ne-a arătat că introducerea de o pagină și jumătate conține doar generalități și fragmente din Codul Penal sau din alte lucrări de specialitate și care nu sunt citate corespunzător, dar care nu se văd în „raportul antiplagiat” pe care studentul îl primește. Care e șmecheria?
În momentul în care studentul verifică pe Google introducerea pe care o primește nu poate „vedea” că este vorba de fragmente puse aleatoriu, copy-paste de pe internet, pentru că sunt folosite caractere speciale în redactarea lucrărilor, tocmai pentru a nu putea fi depistați pe motoarele de căutare.
Însă plagiatul nu poate să fie ascuns în fața softurilor folosite de universități și, astfel, studenții ajung în fața profesorilor convinși că au în brațe o lucrare autentică.
În cazul lucrării de la Medicină, rezidentul cu care ne-am consultat a semnalat, pe lângă redactarea precară, erori grave de cunoștințe de specialitate:
„Nu știu despre ce vorbiți, eu sunt decât la call center”
Le-am spus reprezentanților site-urilor că lucrările lor sunt făcute prost și că profesorii nu ni le vor primi. Ni s-a acceptat pe loc „cererea de revizuire”, dar am fost puși să corectăm singuri erorile și să le trimitem pe e-mail ce trebuie schimbat în lucrare. Introducerile licențelor conțineau greșeli și după prima revizuire, așa că am fost înregistrați cu o a doua cerere de revizuire. Și după acest moment lucrările tot conțineau greșeli, cele mai multe de tehnoredactare.
I-am sunat apoi și i-am întrebat ce garanții avem că în schimbul banilor vom primi o lucrare corectă integral din moment ce după două cereri de revizuire nici măcar introducerea nu este redactată corespunzător. Ne-au spus că vom beneficia de revizuiri până vom fi mulțumiți.
După acest experiment, i-am sunat în calitate de reporteri să îi întrebăm de ce încurajează impostura academică și dacă știu că ceea ce fac contravine legii.
Când ești în dubii dacă mai plătești lucrarea la Drept, la cât de slabă e introducerea.
Corespondența de la Drept în video de mai jos:
Când ești studentă la Medicină și ai primit o mostră de licență bună de aruncat:
Corespondența integrală în video de mai jos:
„S-au purtat cu copilul meu cum nici cu un câine nu te porți”
Sursa inițială a G4Media.ro susține că fiul său a intrat în depresie cronică, cu mai multe tentative de suicid, după ce a fost amenințat și șantajat de persoanele cu care a ținut legătura pentru redactarea lucrării și, în cele din urmă, exmatriculat din facultate din cauza licenței slabe și plagiate.
În situația sursei au fost și alți studenți, arată mai multe site-uri unde utilizatorii lasă comentarii negative la adresa celor la care apelau să le scrie lucrările de licență. Câteva exemple:
În replică la nemulțumiri, au apărut și site-uri denumite după numele paginilor care vând lucrările și care denunță calitatea slabă a lucrărilor pline de greșeli elementare de redactare și erori grave de cunoștințe de bază în domeniile în care sunt documentate.
Rețeaua „specialiștilor”
Odată cu introducerile licențelor, previzualizarea lor și „raportul antiplagiat”, am primit și contul bancar și numele firmei unde urma să virăm banii: Premium Project Content SRL, cu obiect de activitate „alte activități editare”.
Firma este deținută în totalitate de Cristina Contor, originară din Republica Moldova, cu domiciliul în Sectorul 2 și care este asociat unic și administrator în alte două firme, Nova Content Project și Ent Content Consulting.
Nova Content este fondată în 2022 și are o cifră de afaceri de aproape 300.000 de lei și profit de 200.000 de lei. Ent Content Consulting este fondată în 3 noiembrie 2023 și are ca obiect editarea cărților și revistelor.
Societatea mamă, Premium Project Content, este deschisă în 26 noiembrie 2021 și are o cifră de afaceri de aproape 700.000 de lei în anul 2023 (cu o creștere de 4242% în anul 2022) și un profit de aproape 300.000 de lei (o creștere de 1865% în anul 2022), conform portalului termene.ro.
Toate cele trei firme au sediul social într-o casă din centrul Bucureștiului, în Sectorul 1. Nu am putut contacta societățile la niciunul dintre numerele de telefon disponibile pe termene.ro.
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2023%2F12%2Fadresa-societate-licente-1024x576.jpeg)
Aici au sediul social cele trei firme ale Cristinei Contor căreia trebuia să-i virăm banii pentru lucrările de licență de la Medicină și Drept
Ce ne-au spus autoritățile
Înainte de publicare, am adus la cunoștință demersul nostru către Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), pentru a înțelege dacă și cum poate fi oprit fenomenul de vânzare-cumpărare a licențelor în spațiul online și ce riscă cei care vând și cei care cumpără.
ANCOM este autoritatea care poate, printre altele, să închidă site-uri în România. Site-uri precum cele care vând lucrări de licențe pot fi închise, dar instituția nu a făcut acest lucru până acum pentru că:
ANCOM vorbește despre proiectul de lege privind aprobarea OUG 72/2023 pentru modificarea unor acte normative din domeniul Educației și spune că va putea interveni la solicitarea Ministerului de Interne care la rândul său va acționa la „solicitarea motivată a instituției de învățământ superior”:
„(…) Conform proiectului, constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor contravenţionale se vor face de către ofiţerii sau agenţii de poliţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), la solicitarea motivată a instituției de învățământ superior. Agenții constatatori ai MAI pot dispune și sancțiunea complementară a întreruperii, de îndată, a transmiterii într-o reţea de comunicaţii electronice a conținutului care face obiectul constatării contravenției. Solicitarea MAI către ANCOM va surveni doar în cazul în care contravenientul nu va pune în executare sancțiunea complementară dispusă prin procesul-verbal încheiat de agenții constatatori, situație în care ANCOM va emite o decizie în acest sens”, au transmis reprezentanții ANCOM pentru G4Media și Info Sud-Est. Citește răspunsul integral al ANCOM aici.
Altfel spus, primii care trebuie să intervină în această situație sunt polițiștii, aflați în subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
Georgian Drăgan, directorul de cabinet al șefului Poliției Române, a declarat pentru G4Media și Info Sud-Est că a fost demarată o anchetă pornind de la situația semnalată de reporteri:
„Poliția Română și Ministerul Afacerilor Interne colaborează cu Ministerul Educației și cu ANCOM pentru a găsi cele mai bune soluții de preîntâmpinare a unor asemenea situații și bineînțeles pentru a dispune măsurile legale în consecință. Site-urile transmise de dumneavoastră au fost date deja spre verificare colegilor din cadrul Poliției Române. La finalizarea acestor verificări vor fi dispuse măsuri pe cale de consecință.”
Conform Legii învățământului superior din 2023, vânzarea și cumpărarea de licențe (disertații, doctorate sau orice alte proiecte similare) este interzisă, este considerată contravenție și se pedepsește cu amenzi de la 100.000 la 200.000 dacă vinzi licențe și de la 300.000 la 600.000 de lei dacă ai avut un site închis din acest motiv și l-ai redeschis. Și cumpărătorii sunt sancționați cu amenzi de la 5.000 la 50.000 de lei.
În toate cazurile, amenzile sunt date de ofițerii sau agenții de poliție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care au competențe în domeniu, mai arată legea.
Își dă seama un profesor că lucrarea nu-i aparține studentului din fața lui?
Am vrut să înțelegem cum se vede fenomenul din interiorul unei universități, cum încearcă să depisteze plagiatul sau frauda academică și, mai ales, dacă profesorii își pot da seama că o lucrare este plagiată sau nu este scrisă de studentul care susține examenul de absolvire, dincolo de softurile pe care le au la dispoziție.
Universitatea „Ovidius” din Constanța (UOC) spune, spre exemplu, că licența unui student este trecută prin sistemul antiplagiat de cel mult două ori înaintea susținerii lucrării. Dacă aceasta nu trece de sistem după cele două revizuiri, atunci este respinsă automat și nu poate fi înscrisă în examenul final pentru sesiunea în care era programată. Vezi explicațiile integrale ale universității aici.
Emanuel Plopeanu este profesor de istorie și decan al Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul UOC și susține că sistemul antiplagiat al universității reprezintă autoritatea exclusivă care poate decide dacă o lucrare este plagiată sau nu. Numește comerțul cu licențe „infracțiune academică”, pentru că el contribuie la menținerea fenomenului de plagiat care, în lipsa tranzacțiilor, s-ar reduce:
„Cadrul didactic poate identifica, printr-o analiză atentă a conținutului, lipsa de originalitate a textului și, mai grav, asemănarea cu texte științifice și preluarea fără citare a acestora. Comunitatea academică trebuie să arate toleranță zero față de astfel de practici. Iar cumpărarea sau copierea unui text anterior sunt infracțiuni academice. Vânzarea și cumpărarea lucrărilor de licență/disertație contribuie la menținerea fenomenului plagiatului care, altfel, s-ar reduce semnificativ. Credem că este necesară limitarea, până la dispariție, începând cu publicitatea care se face acestui fenomen, care ar trebui sa intre sub incidența legii, că activitate infracțională”.
A contribuit Cristian Andrei Leonte.
Stati sa vedeti de se ajunge la cei care le fac.
Data fiind experienta Emiliei Sercan cu sistemul politienesc si judiciar, as zice ca sansele sunt slabe. Sunt convins ca la varful acestor furnizori de maculatura sunt tot personaje protejate.
Problema veche de cand lumea, si acum vreo 20 de ani existau. Felicitari pentru demers.
România educată.
Doamne ferește să te opereze un doctor cu licență din asta cumpărată.
Cine nu stie cine este Burlacu George Cosmin, traficantul de lucrari de licenta, ar face bine sa caute pe google. Este cel care se pozeaza cu protectorul sau, fostul Ministru al Educatiei Sorin Cîmpeanu. Practic acest Burlacu George Cosmin de la Ent Content Consulting SRL este cel care le face lucrarile plagiate tuturor celor din partid, iar aia sunt prinsi cu plagiat fiindca Burlacu le trage chinta si falsifica rapoartele de plagiat! Si uite asa ajung ditai generalii si stabii cu plagiat!