Atacul lui Trump asupra lui Zelenski semnalează o nouă ordine mondială – analiză Wall Street Journal

De la îndepărtarea aliaților la laudele aduse adversarilor, Trump pare hotărât să abandoneze decenii de politică externă americană, arată o analiză a influentei publicații americane de dreapta The Wall Street Journal. Președintele Trump a schimbat dramatic direcția politicii externe a SUA în doar patru săptămâni, făcând din America un aliat mai puțin de încredere și retrăgându-se din angajamentele globale într-un mod care are potențialul de a remodela fundamental relația Americii cu restul lumii, mai arată WSJ.

Principalii săi emisari au făcut concesii Rusiei în cadrul negocierilor de pace, luând prin surprindere aliații europeni, iar Trump l-a numit pe liderul Ucrainei un dictator, menținându-i pe europeni la distanță în timpul acestor discuții. El a desființat USAID, principala agenție americană de asistență pentru lumea în curs de dezvoltare, lăsând un vid pe care China încearcă să-l umple. Planul lui Trump de a prelua controlul asupra Fâșiei Gaza și de a îndepărta palestinienii din enclavă a șters decenii de eforturi ale Washingtonului pentru o soluție cu două state. De asemenea, intențiile sale de a crește tarifele comerciale anunță sfârșitul globalizării întreținute de SUA.

Nimeni nu se aștepta ca Trump să gestioneze afacerile globale la fel ca predecesorii săi. Dar puțini anticipau că va acționa atât de rapid pentru a reorienta politica externă a SUA de pe cursul pe care îl urmează din 1945.

De la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, sistemul de alianțe condus de SUA a consolidat puterea americană, spun majoritatea experților în politică externă. Promițând să apere aliații din Europa, Orientul Mijlociu și Asia, SUA au devenit garantul global al comerțului liber și al stabilității, o misiune care a inclus inițial contracararea Uniunii Sovietice și, mai recent, a Chinei.

Trump are o viziune diferită: aliații iau mai mult decât oferă. În loc să se bazeze pe armata americană și pe scutul său nuclear pentru securitatea lor, alte țări ar trebui să cheltuie mai mult pentru propriile armate și să ofere stimulente economice pentru a rămâne în grațiile Americii. Politica lui Trump este mult mai tranzacțională, bazată pe o logică de tip „câștig-pierdere”.

„Nu este vorba că președintele Trump abandonează ordinea mondială postbelică”, a spus Victoria Coates, vicepreședinte pentru securitate națională și politică externă la Heritage Foundation, un think tank conservator. „Este vorba că nu mai suntem în era postbelică și trebuie să acceptăm că peisajul geopolitic s-a schimbat.”

Aceeași abordare a ghidat politica externă a lui Trump în primul său mandat, dar în al doilea mandat el a introdus un nou element, propunând extinderea granițelor SUA și preluarea unilaterală de teritorii străine.

Chiar înainte de a reveni la Casa Albă, Trump a sugerat recâștigarea controlului asupra Canalului Panama, anexarea Groenlandei de la Danemarca și transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat american. Când a reiterat aceste idei după ce a preluat din nou funcția, ele au trecut de la simple speculații la posibile direcții de politică externă, transmițând un semnal clar țărilor din întreaga lume.

„Va fi foarte dificil de inversat ceea ce se întâmplă în politica externă sau de convins aliații că aceasta este doar o excepție nerepetabilă”, a declarat Richard Haass, președinte emerit al Consiliului pentru Relații Externe și fost oficial de rang înalt în administrațiile republicane. „Reputația Americii pentru fiabilitate și previzibilitate a fost serios compromisă.”

Ruptura transatlantică și apropierea de Rusia
Evenimentele recente au adâncit și mai mult suspiciunile aliaților cu privire la o Americă condusă de Trump.

Săptămâna trecută, Trump a fost de acord cu negocieri care ar putea pune capăt izolării globale a Moscovei, în urma unui apel telefonic cu președintele rus Vladimir Putin. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a declarat ulterior că discuțiile de pace pentru încheierea războiului din Ucraina nu vor permite aderarea Ucrainei la NATO—un avantaj major pentru Moscova chiar înainte ca diplomația să înceapă. Hegseth a retractat apoi aceste comentarii, insistând că toate opțiunile rămân pe masă, dar aliații au înțeles imediat că SUA condusă de Trump acordă puțină importanță unității transatlantice.

În timpul unui discurs susținut vineri la Conferința de Securitate de la München, vicepreședintele JD Vance a criticat aliații europeni pentru ceea ce a numit o subminare a democrației—fără a discuta însă despre soluționarea conflictului major din est. Guvernele europene au cerut să participe la negocierile dintre Ucraina și Rusia, dar oficialii americani le-au transmis că nu vor putea fi prezente, deși opiniile lor vor fi luate în considerare.

Distanța dintre SUA și aliații săi europeni s-a mărit și mai mult în această săptămână. Marți, după negocierile dintre oficialii americani și ruși desfășurate în Arabia Saudită, Trump a dat vina pe Kiev pentru declanșarea războiului—deși forțele ruse au fost cele care au invadat Ucraina acum trei ani, la ordinul lui Putin. Declarația lui Trump l-a determinat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să afirme că liderul american răspândește dezinformarea Kremlinului.

Miercuri, Trump a avut cea mai dură ieșire împotriva Ucrainei de la începutul războiului, numindu-l pe Zelenski „Dictator fără alegeri” pe rețelele sociale. Mandatul lui Zelenski a expirat anul trecut, dar alegerile au fost amânate deoarece legislația ucraineană interzice organizarea acestora în timpul legii marțiale.

„Trump a preluat punctele de vedere ale lui Putin”, a spus Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO în administrația Obama. „Putin se află acum într-o poziție excelentă, având doar să spună ‘Da’, știind că, dacă Ucraina spune ‘Nu’, Trump va da vina pe Kiev.”

Schimbarea poziției Americii a început înainte de tensiunile cu Ucraina.

Administrația Trump a desființat Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), blocând miliarde de dolari destinați programelor de combatere a SIDA, monitorizării pandemiilor și asistenței materne. Programele din America Latină, Africa și Asia au fost suspendate, subminând ani de relații de încredere construite de SUA în zonele în curs de dezvoltare.

În ciuda criticilor, oficialii administrației Trump susțin că această abordare a adus deja rezultate. Vorbirea despre controlul asupra Canalului Panama l-a determinat pe președintele panamez să renunțe la Inițiativa Belt and Road a Chinei, reducând influența Beijingului în emisfera vestică.

Totuși, unii critici ai lui Trump cred că el nu va reuși să modifice ireversibil politica externă a SUA.

„Aceasta este doar viziunea unui singur om, dar, din păcate, el este președintele”, a spus John Bolton, fost consilier pentru securitate națională al lui Trump. Sfatul său pentru aliați? „Strângeți din dinți.”