G4Media.ro

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor cere trecerea poliției judiciare la parchete

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor cere trecerea poliției judiciare la parchete

Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP), organizație profesională a procurorilor, intervine în disputa din coaliția de guvernare și cere mutarea poliției judiciare de la Ministerul de Interne la pachete, potrivit unui comunicat de presă.AMASP citează în acest sens o prevedere constituțională.

” Un argument pentru transferul poliției judiciare la unitățile de parchet îl identificăm în articolul 131 alin. (3) din Constituția României, conform căruia ”Parchetele (…) conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.” Având în vedere faptul că este singura prevedere constituțională care face referire la poliția judiciară, situând-o la articolul referitor la ”Rolul Ministerului Public”, este predictibilă dorința legiuitorului constituțional de a plasa acest organ judicar mai degrabă la autoritatea judecătorească decât la cea executivă”, se arată în comunicatul citat.

Intervenția AMASP vine după ce ministrul Justiției, Stelian Ion, și colegii săi din USR PLUS au cerut mutarea poliției judiciare, invocând o prevedere din programul de guvernare, în timp ce liderii PNL, în frunte cu Ludovic Orban și ministrul de Interne Lucian Bode au respins mutarea.

Comunicatul integral al AMASP:

Luând act de declarațiile liderilor partidelor politice din coaliția de guvernare și ale membrilor executivului, referitoare la locul și rolul poliției judiciare din punct de vedere organizațional și procesual, AMASP subliniază încă o dată necesitatea și oportunitatea preluării poliției judiciare de către toate unitățile de parchet, inclusiv de către parchetele de pe lângă judecătorii, unde există cel mai mare volum de muncă.

Un argument pentru transferul poliției judiciare la unitățile de parchet îl identificăm în articolul 131 alin. (3) din Constituția României, conform căruia ”Parchetele (…) conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.” Având în vedere faptul că este singura prevedere constituțională care face referire la poliția judiciară, situând-o la articolul referitor la ”Rolul Ministerului Public”, este predictibilă dorința legiuitorului constituțional de a plasa acest organ judicar mai degrabă la autoritatea judecătorească decât la cea executivă.

Un alt argument îl regăsim în art. 3 din Codul de procedură penală, unde este prevăzut că funcția de urmărire penală revine organelor de urmărire penală, adică parchetelor și poliției judiciare. În același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională prin decizia decizia nr. 51/2016 interpretând dispozițiile art. 142-143 C. proc. pen. în sensul că toată activitatea de interceptare a convorbirilor telefonice și a celorlalte comunicații, supraveghere operativă și alte metode de speciale de cercetare sunt mijloace de probă și pot fi administrate doar de procuror sau de ofițerii poliției judiciare.

Declarațiile ministrului de interne în funcție[1], prin care se susține faptul că o preluare a poliției judiciare de către parchete ar reprezenta o problemă majoră de personal pentru MAI, insinuând că nu ar exista capacitatea de a derula alte activități, este fundamental falsă și în realitate arată o problemă de viziune care justifică tocmai măsura preluării poliției judiciare de către parchete.

Polițiștii din cadrul poliției judiciare ar trebui să aibă ca atribuții de serviciu, după cum indică și denumirea, exclusiv activitatea de efectuare a cercetării penale și nu utilizarea lor în acțiuni de verificare a piețelor, paza stadioanelor sau aplicarea sancțiunilor contravenționale. Atât timp cât poliția judiciară efectuează alte activități decât cele de urmărire penală mii de dosare sunt tergiversate, cetățenii au un grad redus de încredere în organele de urmărire penală și rata infracționalității crește în mod inerent. Subliniem că statele civilizate au înțeles rolul poliției judiciare astfel încât au departamente specializate precum Bundeskkriminalamt în Germania, Comisaria general de policia judicial în Spania sau Direction centrale de la police judiciaire în Franța, instituții care nu sunt utilizate la acțiuni de verificare a piețelor în timpul sărbătorilor pascale.

De asemenea, atragem atenția că o astfel de modificare poate fi doar benefică pentru modul de distribuire a bugetului alocat poliției judiciare, transferul la parchete generând desființarea numeroaselor funcții de conducere prin reorganizarea direcțiilor, serviciilor, birourilor diverse care există în acest moment în cadrul MAI.

În plus o astfel de modificare va pune capăt discuțiilor privind dubla subordonare a poliției judiciare și va elimina orice suspiciune sau tentație de intervenție a ”lanțului de comandă”[2] din cadrul ierarhiei poliției în cercetarea penală, evitându-se încălcarea normelor de procedură prin cunoașterea conținutului dosarelor penale de către conducerea administrativă a MAI sau prin îndrumări privind modul de derulare a anchetei, date de alte persoane decât procurorul care supraveghează urmărirea penală.

Nu în ultimul rând, prin transferul poliției judiciare la unitățile de parchet se poate efectua o selecție bazată pe meritocrație și promovarea unor examene de cunoștințe juridice a persoanelor care doresc obținerea avizului de poliție judiciară, evitând astfel ideile ingenioase de creare de ghiduri și pliante sau dorințe exprimate de ministrul de interne de a decide structura administrativă a MAI ce polițiști sunt potriviți pentru a desfășura activitatea în cadrul DNA sau DIICOT. De altfel, dacă ministrul de interne dorește profesionalizarea poliției judiciare îl invităm să preia și să pună în practică, alături de reprezentanții Ministerului Public, ideea obținerii avizului de poliție judiciară doar după promovarea unui examen de drept penal și procesual penal.

Reamintim că în conformitate cu programul de guvernare asumat de actualul executiv ”o justiție eficientă în domeniul penal presupune colaborarea foarte bună dintre procuror și polițist, fără niciun fel de imixtiuni. În activitatea sa de organ de cercetare penală polițistul trebuie să aibă o singură linie de subordonare, și anume subordonarea față de procuror. De aceea, avem în vedere promovarea celei mai potrivite soluții legislative pentru trecerea poliției judiciare în subordinea parchetelor (…)”.

Ignorarea politicilor publice asumate și discuțiile contradictorii din ultima perioadă conferă o zonă de predictibilitate zero. Trecând peste cifrele greșite intenționat de executiv, lipsește o minimă analiză a ceea ce ar trebui să stea la baza unei reforme promise. Astfel, pe o schemă de circa 60.000 de polițiști, există circa 20% polițiști care dețin avizul de poliție judiciară. Această cifră este una reală și sustenabilă, având în vedere că circa 15% din cifra avansată de minister reprezintă funcții de conducere. De fapt, deja citata ”pierdere a lanțurilor de comandă”, dar și a informației din dosarele penale, reprezintă principala îngrijorare a celor care, mai devreme sau mai târziu, s-ar putea confrunta cu anumite nevoi pe această linie.

Trecerea poliției judiciare la Ministerul Justiției sau la Ministerul Public ar însemna, în primul rând, mai multe garanții pentru poliția judiciară lucru pe care, în anul 1904, ministrul de interne de atunci, Vasile Lascăr, singurul reformator al Poliței Române, l-a realizat prin conferirea statutului de inamovibilitate unor ofițeri, transformând poliția dintr-o „organizație de putere a partidelor politice într-o corporațiune demnă de încredere, înzestrată cu toate atribuțiunile necesare”.

Deși au trecut 117 ani de la acea declarație, dorința politicului de a menține ”organizația de putere” la dispoziție este neschimbată.

[1] ”În programul de guvernare este prevăzut preluarea Poliţiei Judiciare de la MAI la Ministerul Justiţiei. (..) am ajuns la concluzia că acest lucru este, practic, imposibil. Vorbim de peste 28.000 de poliţişti de Poliţie Judiciară din cei 48.000 de poliţişti cât are Poliţia Română astăzi, 60% practic din Poliţia Română ar trebui conform acestei reglementări să treacă în subordinea Ministerului Justiţiei, ceea ce ar crea o mare problemă în MAI şi o problemă la fel de mare în Ministerul Justiţiei pentru că nu ar putea să îi gestioneze”.

[2] Sintagmă preluată din declarația președintelui Camerei deputaților din data de 06.04.2021 care a susținut că poliţia judiciară trebuie să acţioneze în cadrul instituţional ierarhic al Poliţiei, menţionând că „orice altă formă care poate să genereze o percepţie de pierdere a lanţurilor de comandă poate să afecteze funcţionarea” (!).

Foto: Alba24.ro

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

8 comentarii

  1. MAI e o structura mafiota, corupta si cu legaturi stranse cu clanurile. Dar pe de alta parte ofera protectie politicienilor si afacerilor lor.
    E de negandit ca politia judiciara sa nu mai fie sub controlul unor sefi, despre care auzim in fiecare judet ca au fost condamnati din cand in cand pentru crima organizata.

    Sistemul protejeaza coruptii si infractionalitatea.

  2. Ia uite cine are tupeu sa deschida gura :

    https://www.csm1909.ro/Statements.aspx

    Procurorii au:
    – 25.000 ron net salariu pe LUNA
    – 1000 euro chirie net pe LUNA
    – pensie la 45 de ani
    – pensie mai mare decat salariul
    – nu isi declara proprietatile, le tin pe numele rudelor, sa incaseze chiria
    – masina, tel de serviciu
    – nu trec pe la serviciu, sunt in permanenta la munte/mare (in locuintele altora… )

    • Unde ați citit toate astea?
      Cuantumul salariului și al chiriei decontate sunt menționate în legislație și cu un pic de efort le puteți calcula.
      Cât despre celelalte facilități eu zic să întrebați la Ministerul Public, asta dacă sunteți de bună credință.

    • Am văzut că ați atașat o listă cu declarații de avere
      Declarațiile respective aparțin unor procurori din cadrul diicot care au cel mai mare salariu din sistem, asta pentru că au grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casație și Justiție și în plus la sumele la care ați calculat cuantumul indemnizației lunare, bănuiesc că prin împărțire la 12 în ultimii ani s-au adăugat sumele primite ca urmare a plăților unor restanțe, informația poate fi verificată
      Cei mai mulți lucrează la nivel de parchete de pe lângă judecătorii sau tribunale și nu au salariu nici măcar jumătate din ce spuneți.

    • @Cerasela Ungureanu

      Dar de ce va este rusine sa recunoasteti aceste privilegii ? Sunteti stat in stat, sunteti direct responsabili de haosul din societatea romaneasca, de hotiile fara vinovati condamnati, de marile devalizari, de declinul moral al societatii, de nesiguranta si neincrederea din societate!

      Cum sa incasez asemenea beneficii de la stat, si sa stiu ca 5 milioane de romani sunt plecati din cauza saraciei, 1 mil de copii sunt ai nimanui, crescuti de bunici, sute de mii de copii romani merg flamanzi la somn, etc

      Cum sa nu-mi declar proprietatile, doar ca sa incasez o chirie cat un salariu bun ?
      Cum ? Cum ? Cum ? Voi nu sunteti oameni, nu sunteti romani, sunteti niste hiene, niste termite, sunteti niste hoti cu acte in regula, v-ati facut legi, v-ati dat privilegii, ati tinut de 6 cand altii furau, doar pt a avea acest statut social!

      Asa ca pentru noi, romanii, cei care suntem imprumutati zilnic pt a va plati privilegiile voastre (ieri am mai luat 3 miliarde de euro, pe 20 de ani, cu maxim de dobanda, 2.1%), voi nu insemnati nimic, sunteti paria societatii, suboameni!

  3. Să piardă rechinii din MAI controlul asupra dosarelor penale?! NICIODATĂ!

  4. Ca să doarmă și mai mult procurorii; în spatele lipsei de pregătire a polițienilor unși organe de cercetare judiciară. Dacă sunt în aceeași barcă nu se mai obosesc să verifice, ca și acum, cele îndrugate de către limitații polițieni, tabere primind salariile nemeritate fără să poată fi trași la răspundere. Statul mafiot, sub aripa sistemului judiciar corupt în mare măsură, a transformat țara în sat fără câini; iar ”magistrații” continuă să-și acopere complicitatea cu politrucii care le asigură funcțiile și veniturile nemeritate. Părerea mea, personală, constatată în ultimii 20 de ani.

  5. alti derbedei!

    de separarea puterilor in stat ati auzit?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.