Artiștii și ceilalți lucrători din sectorul cultural denunță schema de ajutor de stat prezentată de Ministerul Culturii, care oferă sprijin doar organizatorilor de evenimente: Situația din domeniu este disperată, oamenii nu mai au bani de mâncare. Artistul trebuie să fie beneficiarul principal

Artiștii și ceilalți lucrători din sectorul cultural denunță schema de ajutor de stat prezentată de Ministerul Culturii, care oferă sprijin doar organizatorilor de evenimente. Reprezentanții acestora au precizat, joi, într-o conferință de presă, că situația din domeniu este disperată, iar artistul ar trebui să fie beneficiarul principal al ajutorului de stat. Aceștia spun că, dacă în continuare nu vor fi luați în seamă, ar putea recurge la proteste de stradă.

Conferința a fost organizată de Asociația MUZE – Asociația pentru Teatru, Film, Muzică și Dans, ALIS – Asociația Lucrătorilor în Industria Spectacolului, de Patronatul Producătorilor, Organizatorilor de Spectacole și Impresarilor Artistici din România,
reprezentanți ai firmelor de scenotehnică reprezentanți ai managerilor și organizatorilor de spectacole, artiști.

Aceștia acuză Ministerul Culturii de manipulare și de faptul că a mimat dialogul cu reprezentanții industriei. Potrivit acestora, a existat un grup de lucru care a lucrat o lună și jumătate, au fost înaintate o serie de propuneri și că toate au fost ignorate, iar ministerul a venit din nou cu shema propusă și în luna noiembrie și care e generat protestele artiștilor.

Este vorba despre o schemă de ajutor prin graturi acordate doar organizatorilor de evenimente. Proiectul poate fi consultat aici.

„Așa-zisa schemă de ajutor de stat a apărut în luna noiembrie, în momentul în care am contestat-o. Era vorba de 100 de milioane de euro fonduri pentru organizatorii de concerte, despre care spuneau că ar avea să beneficieze tot sectorul cultural. Atunci premierul Ludovic Orban mi-a transmis că dorește să repare acest lucru. A urmat o întâlnire cu vicepremierul Raluca Turcan la guvern, s-a făcut un grup de lucru, care a muncit o lună și jumătate să identifice toți actorii din sectorul cultural care nu fuseseră incluși”, a explicat actorul Tudor Chirilă.

Artiștii contestă modul de acordare a ajutorului, care va fi dat organizatorilor de evenimente, în procente diferite, cei mai mulți bani urmând să ajungă la marile festivaluri. Abia de la acești organizatori ar urma să ajungă, indirect, bani către artiști, tehnicieni și ceilalți lucrători din domeniu, pentru serviciile pe care le vor presta.

Tudor Chirilă a subliniat că „sectorul cultural nu are nevoie de bani pentru proiecte viitoare, ci pentru ceea ce nu s-a putut întâmpla, ceea ce se numește compensare, așa cum s-a întâmplat în toate țările Europei și care să fie un ajutor distribuit nu prin intermediere, ci direct pentru toți”, a precizat Chirilă.

„Este revoltător ca după o lună de zile să fim în același loc, să fim mințiți de Ministerul Culturii”, a mai spus el.

Ministerul Culturii este acuzat că, deși a promis că va reprezenta sectorul cultural în relația cu celelalte ministere, nu a trimis nicio propunere din cele la care s-a lucrat în grupul de lucru către Finanțe sau Economie, iar în final a scos în dezbatere schema de ajutor contestată și le-a transmis celor nemulțumiți să se adreseze „ministerelor de resort”.

„Ni s-a spus că nu mai ține de Ministerul Culturii. Am fost la Ministerul Economiei, unde am discutat cu ministrul Claudiu Năsui și cu un secretar de stat și am aflat acolo că niciuna din propunerile de la Ministerul Culturii nu ajunsese la ei”, a precizat Chirilă.

„Tactica a fost temporizarea oricăror demersuri. Din martie (2020, n.r.) am început să propunem soluții. Niciodată nu am cerut ajutorul, ci am propus parteneriate. Băncile, așa cum sunt ele instituții care sug sângele pentru profit, au venit ele către mine încă din aprilie să propună soluții. Greșeala cea mai mare a Ministerului Culturii este că vede sectorul cultural de o parte și autoritatea de cealaltă. Am reuși să facem ceva dacă am lucra împreună. Dacă Ministerul Culturii s-au duce câtre celelalte ministere împreună cu sectorul cultural, ar începe să clintească lucrurile. Dacă Ministerul Culturii spune: mergeți la ministerele de resort. Care e ministerul de resort pentru domeniul cultural?”, a punctat și Ada Solomon, producător de film.

Bogdan Nedelcu, de la ALIS (Asociația Lucrătorilor în Industria Spectacolului, de Patronatul Producătorilor, Organizatorilor de Spectacole și Impresarilor Artistici din România), a explicat că „situația lucrătorilor din domeniu e foarte gravă, e o situație disperată, oamenii nu au bani de mâncare”.

„Noi, lucrătorii, artiști independenți, regizorii etc. nu am mers cu mâna întinsă. Noi am cerut onestitate și empatie. Am simțit că am deranjat”, a afirmat acesta.

Răzvan Ailenei, președintele MUZE (Asociația pentru Teatru, Film, Muzică și Dans), a susținut că schema de ajutor trebuie regândită în totalitate, pentru că pornește de la o greșeală istorică: un program pentru întreg sectorul cultural care nu ia în calcul artistul.

„Propunerea noastră a fost ca artistul să devină beneficiarul principal. Artistul e piatra de temelie. Nu e corect ca operatorul cultural să beneficieze direct de ajutor, iar artistul să fie doar beneficiar indirect, atunci când prestează”, a spus Răzvan Ailenei.

El a precizat că, de la izbucnirea pandemiei, artiștii au avut pierderi de 80-100% din venituri.

Cristi Beiu a prezentat punctul de vedere al managerilor de evenimente, criticând modalitatea de împărțire a banilor: 25% pentru festivaluri și între 5-10% pentru ceilalți organizatori.

„Noi lucrăm 100% cu artiști români, iar procentul pentru cultura românească va fi mult mai mic decât pentru organizatorii de festivaluri, care lucrează preponderent cu artiști străini. De asemenea, un organizator care a făcut spectacole și după 15 mai 2020, pierzând foarte mulți bani, nu ar putea în momentul de față să acceseze această schemă”, a mai precizat acesta.

• Ciprian Miclea, care are o firmă de tehnică în industria de spectacole, a explicat că toate firmele din domeniu „sunt în aer,  depind de niște oameni care au copii acasă, au rate la bănci”. „Am 30 de angajați pe care am reușit să îi susțin cu bani de acasă – am vândut o casă, niște mașini”, a adăugat el.

Acesta a mai spus că industria de spectacole a fost cea mai afectată, pentru că a fost închisă din 16 martie 2020, în timp ce domeniul HoReCa a mai avut măcar unele activități: terase, hoteluri.

Alex Tomulescu, manager al unor artiști, a dat exemplu Loredanei pentru a arăta care este situația din domeniu:

„Loredana își produce și autofinanțează evenimentele. Are peste 20 oameni pe care ea îi plătește regulat, indiferent dacă are sau nu evenimente, la care se adaugă colaboratori. Ei nu pot fi plătiți dacă Loredana stă acasă. Ea i-a ajutat cât a putut, însă de exemplu instrumentiștii nu au putut să-și mai plătească chiriile, s-au întors la părinți, unul a plecat în SUA, altul în UK la muncă. Veniturile lor în acest an au scăzut cu aproape 100%. De când există marile festivaluri, Loredana a cântat o singură dată acolo. Șansele ca o parte mică din bani să ajungă la Loredana și acești oameni sunt extrem de mici. Si dacă vor cânta la festivaluri, vor primi câteva onorarii, care nu vor putea acoperi pierderile enorme.”

Tudor Chirilă a subliniat în final că principala solicitare este „compensarea pentru acea perioadă în care nu ai putut să muncești, în timp ce această schemă promite bani pentru viitor, dar prin intermediari, iar artistul și tehnicienii nu beneficiază de ajutor de stat care să compenseze perioada în care nu au putut munci”.

Întrebat ce vor face dacă nu vor primi răspuns, Chirilă a replicat: „Ne-a mai rămas protestul de stradă și apoi să emigrăm”.

Propunerile înainte de artiști către autorități pot fi consultate aici

Schema propusă de Ministerul Culturii prin proiectul de OUG pus în dezbatere publicăîn 26 ianuarie presupune: granturi pentru organizarea de festivaluri, reprezentând 25% din valoarea brută a biletelor vândute pentru evenimentele desfășurate în anul 2019 în România, dar fără a depăși 800.000 euro; granturi pentru organizarea de evenimente culturale: între 1 – 10 evenimente organizate în anul 2019 – valoarea maximă a ajutorului este echivalentul în lei al sumei reprezentând 5% din valoarea brută a biletelor vândute pentru evenimentele desfășurate în anul 2019 în România, dar fără a depăși 800.000 euro; între 11 – 50 evenimente organizate în anul 2019 – valoarea maximă a ajutorului este echivalentul în lei al sumei reprezentând 10% din valoarea brută a biletelor vândute pentru evenimentele desfășurate în anul 2019 în România, dar fără a depăși 800.000 euro; peste 50 evenimente organizate în anul 2019 – valoarea maximă a ajutorului este echivalentul în lei al sumei reprezentând 15% din valoarea brută a biletelor vândute pentru evenimentele desfășurate în anul 2019 în Romania, dar fără a depăși 800.000 euro.

Este prevăzut și un ajutor de minimis de 8.000 de euro pe beneficiar, acordat o singură dată, firmelor și ONG-urilor care au desfășurat activitate cu conținut și caracter cultural înainte de 01.01.2020, nu au înregistrat venituri din vânzarea de bilete în anul 2019 sau acestea nu depășesc 122.500 de lei și își mențin activitatea pe o perioadă de cel puțin șase luni de la acordarea formei de sprijin sub formă de microgrant.

Sursa foto: Pixabay