Armata israeliană anunţă „operaţiuni terestre extinse” în Fâşia Gaza

Armata israeliană a anunţat duminică „operaţiuni terestre extinse în nordul şi sudul Fâşiei Gaza”, unde cel puţin 50 de palestinieni, inclusiv copii, au fost ucişi în noi bombardamente israeliene, potrivit serviciilor de urgenţă, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Armata israeliană şi-a intensificat deja de sâmbătă ofensiva în Fâşia Gaza, afirmând că obiectivul său este eliberarea tuturor ostaticilor israelieni deţinuţi de gruparea Hamas şi înfrângerea totală a acestei grupări islamiste palestiniene, o escaladare criticată la nivel internaţional.

Între timp, în capitala qatareză Doha continuă negocierile indirecte pentru un armistiţiu.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a declarat duminică deschis unui acord care să includă încetarea ofensivei militare. El a spus însă că un astfel de acord ar trebui să includă de asemenea „exilul” Hamas şi „dezarmarea” Fâşiei Gaza, cereri pe care mişcarea palestiniană le-a respins până în prezent.

Cel puţin 50 de persoane au fost ucise duminică în bombardamentele israeliene în Fâşia Gaza, printre victime fiind şi copii, a anunţat apărarea civilă.

Atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, soldat cu moartea a 1.210 de persoane de partea israeliană, majoritatea civili, a declanşat represaliile armatei israeliene şi războiul în care ofensiva israeliană a ucis până în prezent peste 53.000 de persoane în Fâşia Gaza, majoritatea civili palestinieni, femei şi copii, şi a provocat un dezastru umanitar în enclava palestiniană asediată de Israel, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii condus Hamas, date pe care ONU le consideră fiabile.

Un armistiţiu încheiat cu Hamas a fost rupt de Israel la jumătatea lunii martie, când armata israeliană a reluat bombardamentele asupra Fâşiei Gaza.

În timpul primei etape a acordului de armistiţiu, care a expirat pe 1 martie, Hamas a predat Israelului 33 de ostatici, inclusiv 8 decedaţi. La rândul său, Israelul a eliberat aproximativ 1.800 de deţinuţi palestinieni, dar de atunci negocierile s-au blocat.

Hamas a cerut trecerea la a doua fază a acordului convenit, care include o încetare permanentă a focului, retragerea israeliană din Fâşia Gaza, redeschiderea punctelor de trecere pentru ajutoarele umanitare şi eliberarea ostaticilor rămaşi.

Însă Israelul a cerut o prelungire a primei faze a acordului până la jumătatea lunii aprilie şi a condiţionat trecerea la faza a doua a înţelegerii de eliberarea mai întâi a tuturor celorlalţi 57 de ostatici deţinuţi de Hamas (dintre care armata israeliană estimează că 34 sunt decedaţi) şi dezarmarea grupării palestiniene. Dar aceasta din urmă nu a acceptat condiţiile puse de Israel, care astfel a rupt armistiţiul şi a reluat pe 17 martie operaţiunile militare în Fâşia Gaza.

Preşedintele american Donald Trump a propus un plan prin care SUA să preia controlul asupra Fâşiei Gaza şi populaţia palestiniană să fie expulzată din acest teritoriu, plan descris de ONU drept „curăţare etnică” şi respins de mai multe ţări occidentale şi arabe, inclusiv Egipt şi Iordania.