Arest preventiv pentru managerii spitalelor din Brașov și Odorheiul Secuiesc, dar și pentru alte cinci persoane acuzate de corupție, în dosarul achizițiilor pentru spitale covid

În dosarul de corupție ce vizează achizițiile din spitalele covid din Brașov și Harghita au fost reținute inițial 12 persoane, printre care și șeful Biroului de Operațiuni Speciale Brașov. Potrivit surselor G4Media, pentru 7 dintre inculpați s-a dispus arestul prevenitv pentru 30 de zile: respectiv pentru cei doi manageri, Ionescu Ramona Delia (Spitalul de Boli Infecțioase Brașov) și Lukacs Antal (manager al Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc), ambii acuzați de abuz în serviciu.

De asemenea, arestul prevenitv s-a dispus și pentru Mirică Emanoil, ofițer de poliție în cadrul Brigăzii de Operațiuni Speciale Brașov, cercetat pentru trafic de influență, luare de mită, folosirea informațiior care nu sunt destinate publicității și compromiterea intereselor justiției.

În dosar a mai fost reținut Kadas-Iluna Andrei, consilier județean și președinte al comisiei pentru sănătate, protecția copilului și a persoanelor adulte în cadrul Consiliului Județean Brașov; președinte al Consiliului de Administrație al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov, acuzat de trafic de influență și instigare la abuz în serviciu. A fost arestat și consilierul local din Săcele, Popa Marius și Eniko Balint referent la Serviciul Achiziții Publice în cadrul spitalului Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc şi administratorul firmei Chantel Sante. A fost arestat prevenitv și om de afaceri, reprezentant al societății Chantel Sante.

Totodată, faţă de societatea comercială Chantel Sante, instanţa a decis, la solicitarea DNA, luarea măsurii preventive constând în interzicerea desfăşurării activităţilor de natura celor cu ocazia cărora au fost comise infracţiunile pe o perioadă de 60 de zile.

Context

DNA Brașov face cercetări penale in rem (față de fapte, nu persoane) în spitale din Brașov și Harghita, unde anchetează suspiciuni de corupție în atribuirea unor contracte supra-evaluate, potrivit unui comunicat al instituției. În dosar au fost făcute astăzi 22 de percheziții.

Procurorii DNA susțin că activitățile frauduloase ar fi avut loc în perioada 2019 – 2020, prejudiciul în dauna spitalelor s-ar ridica la suma totală de 1.669.234 lei, iar sumele de bani date/promise de reprezentantul firmei respective ar varia între 5.000 euro și 89.000 euro.

Dosarul urmărește presupusa atribuire ilegală, de către persoane din conducerea unor spitale din județele Brașov și Harghita, a unor contracte prin care unitățile respective ar fi achiziționat echipamente și produse medicale supraevaluate, dintre care unele nici nu îndeplineau condițiile de conformitate, iar altele nici nu erau necesare.

Surse judiciare au declarat pentru G4Media că vizate sunt și spitalele COVID-19 din județul Brașov. Este vorba de Spitalul Clinic de Neurologie și Psihiatrie Brașov, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul Municipal Odorhei și la sediul Biroului de Operațiuni Speciale din Brașov, unde ar fi vizat chiar șeful instituției, au declarat sursele G4Media.

Pentru atribuirea contractelor preferențiale plătite din bani publici, spitalele în cauză ar fi organizat proceduri formale prin care să fie desemnată câștigătoare o anumită firmă. În schimb, persoane din conducerea spitalelor sau persoane cu ascendent și influență asupra acestora ar fi primit sume de bani de la reprezentantul legal al firmei respective.

Citește și Șpagă de 89.000 de euro în dosarul achizițiilor Covid la spitale din Brașov și Hargita. DNA acuză achiziții supraevaluate în plină criză.

Sursa Foto: Facebook/ Spital/Sorin Brașoveanu

7 comentarii

Emil

5.12.2020 la ora 9:32 am

Se pare ca Transilvania a ramas fara acoperire in Justitie si MAI.
🤔

5.12.2020 la ora 9:33 am

Kadas-Iluna Andrei, membru PNL.
Seb

5.12.2020 la ora 11:46 am

Asta se intampla cand toti neavenitii asculta si intercepteaza comunicatiile.Mai era unul MIRICA de la SRI care a incercat sa vanda infomatii, dar a fost prins imediat si nu dupa 100 de ani…
lili

5.12.2020 la ora 11:49 am

Intr-o luna ies afara din arest, in 5 ANI Dosarul e clasat…prejudiciu ZERO recuperat…
Un fel de aflaraea-n treaba la DNA…
Sumele recuperate dupa actiunile DNA sunt practic inexistente, NU intereseaza pe nimeni… sunt BANI publici, NU sunt BANII lui Catu sau Orban sau Teodorovici sau Ciolacu…
- ioana
  
  5.12.2020 la ora 12:01 pm
  
  Joc de imagine inainte de alegeri! Dupa cativa ani de tergiversare a dosarului, Justitia din Romania(aia care sustine politicieni corupti care sa voteze legi precum cea cu acordarea pensiilor speciale) o sa constate ca „fapta nu exista”!!!
  Mai ales ca e implicat un sef din politie! Ala nu o facea de capul lui, cu siguranta mai sunt si altii implicati, din sistem.
  De fapt, asa se intampla in toata tara, infractorii sunt protejati de aia care ar trebui sa combata fenomenul coruptiei!!!
Lipa

5.12.2020 la ora 1:43 pm

Brasov, orasul in care mafia e la ea acasa! Iasov, oras mafiot!
ioana

5.12.2020 la ora 3:59 pm

Oare dr. Ramona Ionescu a fost sacrificata pt. ca a avut curajul sa spuna public adevarul despre infectiile nosocomiale si a indraznit sa se opuna „SISTEMULUI”?!!
“Va fi jale!” Avertisment dur în criza COVID-19 al Ramonei Ionescu, director demisionar al Spitalului de Boli Infecțioase Brașov: “Riscul major sunt microbii multidrog rezistenți din secțiile ATI ale spitalelor românești” De Cătălin Tolontan, Joi, 26 martie 2020, 09:08. Ultimul update Joi, 26 martie 2020, 10:13 De 23 de ani medic infecționist, cu stagii în Olanda, medicul Ramona Ionescu a demisionat pe 12 martie, în plină ședință a Consiliului Județean, din cea mai importantă poziție medicală de conducere din Brașov în pregătirea unei asemenea epidemii. Ionescu spune, pentru cititorii ziarului Libertatea că a demisionat după ce și-a dat seama că “pregătirea pentru epidemia coronavirus consta nu în discuții, ci în raportări” făcute de tot felul de autorități. În ultimele zile, mulți medici au început să vorbească despre marile probleme ale sistemului românesc de sănătate, probleme nu doar de dotare, ci și de organizare și de atitudine. Majoritatea au solicitat păstrarea confidențialității. Căutată de Libertatea în urma demisiei sale într-un asemenea moment, Ramona Ionescu a acceptat dialogul și își asumă poziția publică. Infecționistul este acum acasă, cu probleme medicale, “starea sănătății mele este degradată de un an și nu-mi revin”, însă a decis să discute despre ceea ce ea crede că este “marele pericol a ceea ce urmează”. Pe fondul lipsei de discuții profesionale și științifice, spune medicul, pregătirea pentru pandemie a fost făcută pe bază de “convocări” și “lipsă de dialog”, “nu pe discuții, ci pe raportări”, o problemă mare a societății noastre, unde șefii dictează. Așa s-a ratat, crede Ramona Ionescu, o pregătire mai bună, care să includă și ceea ce ea numește marele pericol în perioada care vine: infecțiile nosocomiale “din spitalele noastre vechi”, unde au ajuns și vor ajunge bolnavii infectați cu coronavirus. Mie, la Brașov, n-au putut să-mi spună nici câte ventilatoare avem în județ. Am înțeles apoi, din presă, că sunt în România cam 1.300 la paturile ATI și încă 1.300 nu se știe unde. Oricâte ventilatoare am avea, vor fi prea puține Ramona Ionescu, director demisionar al Spitalului de Boli Infecțioase Brașov Ventilarea mecanică pentru COVID-19, în secțiile ATI, în condițiile multidrog rezistenței microbiene la antibiotice, descrise în mai multe studii făcute în spitalele noastre, reprezintă un risc major. Numărul cazurilor de COVID-19 confirmate în România, până pe 26 martie, se ridică la 906 Riscul major e de apariție rapidă a pneumoniilor nosocomiale bacteriene, de suprainfecție, aproape imposibil de tratat. -Bună ziua, doamnă doctor. Ați demisionat pe 12 martie din poziția de manager al Spitalului de Boli Infecțioase Brașov, unul dintre cele 7 din țară care făcea testele COVID-19. De ce? -Da, am demisionat. Am fost director medical din 2010 și manager din 2015. În această perioadă s-a adus și aparatul PCR pe care se fac astăzi testele COVID-19. Am încercat să procedurez multe lucruri, dar când introduci proceduri în spitalele noastre, asta creează rezistență.
Din interior? -De peste tot. Inclusiv din Consiliul Județean, de la autorități, de la alte spitale. Îmi pare rău, știu ce se va întâmpla după acest interviu. Voi fi terminată. Îmi prețuiesc colegii și meseria, însă multora nu va conveni ce spun acum. A propus ridicarea de urgență a unui spital pe structură metalică, în măsură să minimizeze infecțiile nosocomiale -E adevărat că demisia din poziție de manager al Spitalului de Boli Infecțioase a venit în plină ședință a Consiliului Județean? -Da e adevărat. Nu era o ședință de pregătire a COVID-19, era o problemă că se supăraseră că noi, cei de la Spitalul de Boli Infecțioase, cerem prea multe analize. Dacă nu era asta, era altceva. Uitați care e discuția despre COVID-19: am avut mai multe convocări, că așa se numesc, convocări de la Prefectură, de la Comitetul de Situații de Urgență. Dar nu mi s-a răspuns la întrebări și nici la sugestii. -Ce sugestii, puteți da un exemplu? -Cu mai mult timp în urmă, înainte de izbucnirea epidemiei, am propus inclusiv asta: haideți să ne gândim la ridicarea rapidă a unui spital. Din structuri metalice. Pentru că avem studii care arată ce e în Spitalul Județean de Brașov, ce germeni sunt acolo. Ajunși la ATI într-un spital improvizat, dar nou, oamenii au mai multe șanse să trăiască decât în secțiile ATI încărcate cu microbi multidrog rezistenți. Dr. Ramona Ionescu -Și care a fost reacția autorităților? -Nu erau discuții, ci raportări. «Oricâte ventilatoare am avea, vor fi prea puține» -Și de ce ați renunțat? Aveați cea mai importantă poziție din centrul țării, ca infecționist. -Credeți că a fost prima mea luptă? Încă din 2003 am introdus, împreună cu doctorul Dan Grigorescu, primul program de control al prescripției de antibiotice într-un spital din România. Am colaborat cu cercetători din SUA la efectuarea unor studii de rezistență microbiană a tulpinilor de Stafilococ aureus izolate în Spitalul Județean Brașov. RECOMANDĂRI Depozitul de medicamente al Italiei, într-un fost loc plin de otravă de șobolani. În ce condiții precare poate să ajungă vaccinul COVID, după investiții cu firme de casă -Și ce s-a întâmplat? -Consecințele au fost: în 2005, programul a fost unul din punctele de acuzație aduse de colegi, pentru ca doctorul Dan Grigorescu să fie demis de către Consiliul Județean Brașov din funcția de manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență. Acum, astfel de programe sunt obligatorii prin Ordinul Ministerului Sănătății 1101/2016. Spitalul Județean din Brașov se tot renovează de atunci; în Olanda l-ar fi dărâmat după demonstrarea problemelor de rezistență microbiană. Ramona Ionescu -Dar nu suntem, realist vorbind, Olanda. Nu avem posibilitățile lor. -Nu suntem, însă nu vorbim doar despre bani. Să revenim la COVID-19. Vorbim despre atitudine, despre responsabilitate. Am întrebat mereu: câte ventilatoare avem? Nu mi s-a răspuns. În toată lumea se vede acum cât de importante sunt. Iar la noi vor fi și mai importante. Se cumpără acum, înțeleg, la nivel de țară. Foarte bine că se iau. Oricâte ventilatoare am avea, vor fi prea puține. «Degeaba duci ventilatoare noi în spitale vechi, pline de microbi! Va fi jale, cel puțin la Brașov» -Dacă… -Dați-mi voie. Sper să consemnați ceea ce spun. Chiar dacă e o discuție care părea de specialiști, e foarte important să spunem aceste lucruri, dacă tot îmi asum să mă distrugă. Anul trecut, cred, a apărut un alt studiu de biologie moleculară – REZBIN -, al doamnei doctor Daniela Neculoiu și al grupului de lucru de la Universitatea Transilvania Brașov. A relevat o rezistență alarmantă, de data aceasta și a familiei microbiene! Chiar o relocare a paturilor de ATI și a ventilatoarelor mecanice pe altă secție a acestui spital, nu anulează riscul, eventual îl reduce temporar. Dr. Ramona Ionescu «Ce au făcut cei de la Cluj cu Spitalul Polaris mi se pare o idee foarte bună» -Vorbiți doar despre Brașov? -Am făcut și am citat studii de aici, dar știm cu toții ce e în țară. Secțiile ATI au microbi multidrog rezistenți. Riscul este de pneumonii nosocomiale dezvoltate rapid pe ceea ce face oricum COVID-19 în organism. -Dar ați spus cuiva că au rămas lucrurile la fel și după Colectiv? -Sigur! Noi, ca infecționiști, facem consulturi intermedicale la spitalele din județele noastre. Și spunem ceea ce vedem, să nu credeți că nu am spus de ani. -Ce soluții ar fi, în acest moment? -Am văzut ce au făcut cei din Cluj, cu achiziționarea spitalului privat Polaris și mi se pare o idee foarte bună. E un spital de recuperare, nou, acolo nu e o încărcare microbiană ca în spitalele vechi. Salon din spitalul privat Polaris de la Cluj | Foto: PolarisMedical.ro -Sunteți unul dintre infecționiștii cunoscuți în lumea medicală din România. Sincer, stați deoparte acum? -Îmi pare rău că starea mea de sănătate nu îmi permite angrenarea în lupte pe care le-am dus încă de acum 17 ani. Nu erau doar ideile mele, nu mă împăunez cu nimic și nu vreau nimic. Am lucrat sub supervizarea unor profesori și cercetători de renume, din SUA sau Olanda, am încercat să implementez acest program nepopular de restricționare a prescripției de antibiotice într-un spital multidisciplinar din țara mea. ”Suntem toți aici, suntem toți pacienți” -Dar acum trecem cu toții prin ceva cumplit. -Eu sper ca cei de la Spitalul de Infecțioase din Brașov să fie mai eficienți decât mine. Eu n-am fost împotrivă ca să fiu imaginea revoltei, ci ca să ridic o problemă pe care să o rezolvăm împreună. -Mai avem o singură întrebare: pe 13 martie, a apărut o amenințare cu dosare penale și cu închisoarea pentru personalul din spital care vorbește despre COVID-19. Știți ceva de ea? -Nu. Demisionasem pe 12 martie. Mai am și eu ceva de spus: fără proceduri în spitale nu se poate! Sper să fie respectate. Suntem toți aici, suntem toți pacienți.
Citeşte întreaga ştire: “Va fi jale!” Avertisment dur în criza COVID-19 al Ramonei Ionescu, director demisionar al Spitalului de Boli Infecțioase Brașov: “Riscul major sunt microbii multidrog rezistenți din secțiile ATI ale spitalelor românești”