Aproximativ 4 milioane de italieni renunță la consultații sau analize medicale din cauza listelor de așteptare îndelungate

Aproximativ 4 milioane de italieni, 7% din populație, au renunțat în 2024 la serviciile sanitare din cauza timpilor lungi de așteptare, potrivit principalelor date reieșite dintr-o analiză independentă privind stadiul implementării legii, realizată de Fundația Gimbe, cu obiectivul, explică președintele acesteia, Nino Cartabelotta, „de a informa în mod constructiv dezbaterea publică și politică și de a reduce așteptările nerealiste ale cetățenilor, din ce în ce mai prinși în rețeaua listelor de așteptare, trasând o graniță clară între realitate și propagandă”, relatează agenția ANSA, citată de Rador Radio România.

Procentul populației care declară că a renunțat la serviciile de sănătate din cauza listelor de așteptare excesiv de lungi a trecut de la 4,2% în 2022 (2,5 milioane de persoane) la 4,5% în 2023 (2,7 milioane), iar apoi a crescut la 6,8% în 2024 (4 milioane). Şi dificultățile economice continuă să cântărească foarte mult: procentul celor care renunță din acest motiv a crescut de la 3,2% în 2022 (1,9 milioane de persoane) la 4,2% în 2023 (2,5 milioane), și la 5,3% în 2024 (3,1 milioane). „Dacă între 2022 și 2023 creșterea renunțării la serviciile medicale s-a datorat în principal motivelor economice, între 2023 și 2024 creșterea a fost determinată în mare măsură de listele lungi de așteptare”, explică președintele Fundației Gimbe. Și datele o confirmă: renunțările legate de timpii de așteptare au crescut cu 7,1% între 2022 și 2023 și cu 51% între 2023 și 2024; cele din motive economice, în schimb, au crescut cu 31,2% între 2022 și 2023 și cu 26,1% între 2023 și 2024.

„În ultimii doi ani fenomenul renunțării la prestații nu numai că a crescut, ci implică întreaga țară, inclusiv segmente de populație care înainte de pandemie se aflau într-o poziție de „avantaj relativ”, precum rezidenții din nordul țării și persoanele cu un nivel de educație mai înalt. Adevărata problemă – observă – nu mai este, sau cel puțin nu mai este doar situația financiară a cetățenilor, ci și capacitatea sistemului sanitar național de a garanta prestațiile medicale în timpi compatibili cu nevoile sanitare”.

La un an de la publicarea în Monitorul Oficial a decretului de lege privind listele de așteptare, trei din cele șase decrete de aplicare nu au fost încă publicate. Dintre aceste trei prevederi, una a expirat în urmă cu mai bine de nouă luni și două nu au o dată de expirare stabilită, a raportat Fundația Gimbe în analiza sa independentă privind starea de implementare a normei, decretul lege 73/2024.

„Așa cum s-a evidențiat deja în audierea Fundației – explică președintele acesteia, Nino Cartabellotta – caracterul de urgență al prevederii s-a dovedit a fi incompatibil cu un număr atât de mare de decrete de punere în aplicare, unele complexe din punct de vedere tehnic, altele sensibile din punct de vedere politic”. Dintre cele trei prevederi nepublicate, cea cu privire la „Metode și proceduri de exercitare a competențelor substitutive de către Organul de Verificare și Control a Sănătății” a expirat deja. Cu privire la această prevedere, notează președintele Fundației Gimbe, în două luni a avut loc o ciocnire instituțională dură între Guvern și Regiuni. „Dincolo de declarațiile publice de restabilită armonie instituțională – comentează Cartabellotta – din 10 iunie, nu s-a ajuns încă la un acord între Guvern și Regiuni privind decretul de punere în aplicare”.

Dintre celelalte două decrete, ambele fără expirare, primul, precizează el, „se referă la depășirea plafonului de cheltuieli pentru personalul sanitar și este probabil în stand-by din cauza neaprobării „noii metodologii Agenas” de estimare a nevoilor de personal. Al doilea, care prevede linii directoare naționale pentru un nou sistem de anulare a rezervărilor și de optimizare a agendelor CUP (Centru Unic de Programări) – continuă Cartabellotta – până pe 10 iunie 2025 nu apare încă decis calendarul în Conferinţa Regiunilor”.

La un an de la publicare, continuă el, „decretul Listelor de așteptare s-a blocat în complexitățile tehnologice care frânează decolarea platformei naționale și tensiunea instituțională prelungită dintre Guvern și Regiuni. Listele de așteptare nu sunt, de fapt, o problemă critică de rezolvat prin decrete: sunt simptomele unor precarietăți grave din sistemul sanitar național, care necesită investiții serioase în personalul sanitar, reforme curajoase privind organizarea, o transformare digitală completă și măsuri concrete pentru a stopa cererea inadecvată de servicii de sănătate”.

Sursa: ANSA / Rador Radio România / Traducerea: Oana Avram