ANALIZĂ Războaie, crize și instabilitate: ce conflicte amenință SUA și lumea în 2026

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Creșterea conflictului dintre forțele de securitate israeliene și palestinieni în Cisiordania, reluarea luptelor în Fâșia Gaza, intensificarea războiului din Ucraina, lansarea de atacuri directe de către americani în Venezuela, precum și creșterea violenței politice și a nemulțumirii populare în Statele Unite sunt câteva dintre cele mai importante amenințări la adresa Americii și a lumii în 2026. În evaluarea lor anuală, experții de la Council on Foreign Relations (CFR) sunt de părere că lumea devine tot mai violentă și instabilă, iar riscurile de conflict la nivel global vor crește sau se vor intensifica în anul următor, amenințând securitatea națională a SUA și stabilitatea internațională.

Riscuri tot mai mari

Experții de la CFR (Consiliul pentru Relații Externe), un think tank american independent și nepartizan, specializat în analiza politicii externe a Statelor Unite și a relațiilor internaționale, al cărui scop este informarea și influențarea dezbaterilor de politică externă și securitate globală, au publicat recent raportul anual Preventive Priorities Survey sau PPS.

Studiul este realizat de Center for Preventive Action (CPA), care sondează experții americani în politică externă pentru a evalua riscurile pe care sursele existente și emergente de conflict armat din întreaga lume le prezintă pentru interesele naționale ale Statelor Unite.

Potrivit CFR, logica din spatele studiului este simplă: factorii de decizie din SUA se trezesc adesea luați prin surprindere de crize legate de conflicte, care le distrag atenția și resursele de la alte priorități și chiar conduc la intervenții militare majore ce costă vieți americane. Cei implicați regretă frecvent ulterior că oficialii ar fi trebuit să facă mai mult pentru a preveni sau pentru a se pregăti pentru aceste crize.

Scopul PPS nu este doar de a alerta factorii de decizie americani cu privire la sursele incipiente de instabilitate din următoarele douăsprezece luni, ci și de a-i ajuta să decidă care dintre acestea sunt cele mai urgente.

Necesitatea ca factorii de decizie din SUA să privească înainte și să reducă activ riscurile asociate conflictelor crește de la an la an, spun analiștii. Lumea a devenit, fără îndoială, mai violentă și mai dezordonată, dovadă fiind faptul că numărul conflictelor armate este acum la cel mai ridicat nivel de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Mai mult, o proporție tot mai mare dintre acestea sunt conflicte între state, inversând o tendință din perioada de după Războiul Rece. Statele Unite sunt expuse în mod unic riscului tot mai mare al conflictelor armate, deoarece nicio altă putere nu are atât de mulți aliați și angajamente de securitate.

Experții de la Council on Foreign Relations au reamintit că, în 2025, a doua Administrație Trump a încercat să pună capăt mai multor conflicte în desfășurare, precum cele din Republica Democratică Congo, Fâșia Gaza și Ucraina, precum și dintre India și Pakistan sau Cambodgia și Thailanda.

În același timp însă, Casa Albă s-a angajat în comportamente inutil destabilizatoare, amenințând în mod specific cu folosirea forței și cu alte măsuri coercitive împotriva mai multor țări, inclusiv a unor aliați, în special în emisfera vestică, susțin analiștii de la grupul american de analiză.

Mai mult, aceștia susțin că Administrația Trump a desființat sistematic chiar acele componente ale guvernului SUA dedicate anticipării strategice, prevenirii conflictelor și consolidării păcii, fără a le înlocui cu alternative mai bune. Finanțarea aferentă a fost, de asemenea, redusă drastic. Aceste acțiuni sunt atât contraproductive, cât și lipsite de viziune, crede CFR.

Experții spun însă că există speranța că Aministrația Trump va schimba direcția în lunile următoare, încetând să mai îndepărteze aliați și parteneri importanți și acordând mai multă atenție eforturilor preventive timpurii cunoscute pentru promovarea păcii și stabilității, în special în regiunile importante pentru Statele Unite.

Un studiu major

PPS a cerut experților să evalueze treizeci de situații politice și militare relativ bine delimitate care au fost considerate, în urma unui proces inițial de colectare de opinii, ca fiind plauzibile în următoarele douăsprezece luni. Prin urmare, sondajul nu a fost conceput pentru a evalua riscurile generate de tendințe largi precum schimbările climatice, evoluțiile demografice sau dezvoltările tehnologice. Aceste tendințe, care ar putea cu ușurință declanșa conflicte violente, sunt pur și simplu prea dificil de evaluat într-un interval scurt de timp.

De asemenea, PPS nu a încercat să aprecieze riscurile asociate unor evenimente precum cutremurele, fenomenele meteorologice severe, crizele de sănătate publică sau moartea unui lider anume. Astfel de evenimente pot declanșa instabilitate, dar probabilitatea lor este în mod inerent imprevizibilă.

În sfârșit, CFR a notat că sondajul a inclus o noutate în acest an: respondenților li s-a cerut să împărtășească ceea ce consideră a fi oportunități promițătoare pentru prevenirea și gestionarea conflictelor la nivel global.

În ceea ce privește clasificarea conflictelor, studiul le-a împărțit pe trei niveluri, ținând cont de impactul asupra intereselor SUA, respectiv de probabilitatea ca ele să aibă loc.

Astfel, atunci când impactul este ridicat – situația amenință direct teritoriul SUA, un aliat acoperit de un tratat de apărare sau un interes strategic vital și, prin urmare, este probabil să declanșeze un răspuns militar american. În acest caz, probabilitatea este  ridicată, cu alte cuvinte situația este probabilă sau foarte probabilă să aibă loc în 2026.

Când impactul asupra Statelor Unite este considerat moderat, situația amenință indirect teritoriul SUA și/sau afectează o țară de importanță strategică pentru Statele Unite care nu este aliat printr-un tratat de apărare. În această situație, probabilitatea este moderată – situația are șanse egale să se producă în 2026.

Când impactul asupra Americii este scăzut, situația afectează o țară cu importanță strategică limitată pentru Statele Unite, dar ar putea avea consecințe umanitare grave sau extinse. În acest caz, situația este improbabilă sau foarte puțin probabilă să aibă loc în 2026.

Experții au notat că nivelul fără precedent de anxietate de anul trecut privind creșterea riscului de conflict violent la nivel global rămâne neschimbat. Din nou, cinci situații sunt evaluate drept evenimente cu probabilitate ridicată și impact ridicat. De asemenea, dintre cele treizeci de situații analizate, douăzeci și opt au fost din nou considerate fie foarte probabile, fie moderat probabile să aibă loc în următoarele douăsprezece luni. În plus, șaptesprezece dintre aceste situații ar avea un impact ridicat sau moderat asupra intereselor Statelor Unite, potrivit respondenților sondajului.

 În acest an, cele treizeci de situații sunt distribuite uniform între cele trei niveluri de prioritate relativă. Deși o mare parte a lumii este reprezentată în PPS 2026, Orientul Mijlociu continuă să figureze proeminent printre preocupările de top. Șase conflicte din Orientul Mijlociu sunt evaluate ca priorități de Nivel I sau Nivel II, fiecare implicând Israelul într-o anumită măsură.

Totuși, cel mai mare număr de situații (nouă) implică țări africane. Deși șase dintre acestea sunt considerate priorități de Nivel III, riscul escaladării războiului din Sudan a fost apreciat drept cel mai probabil să se materializeze în 2026 dintre toate situațiile analizate în PPS.

În timp ce mai multe situații de Nivel I din 2025 își mențin o poziție comparabilă în 2026 (Gaza, Ucraina, Iran-Israel și un atac cibernetic asupra Statelor Unite), una a urcat în clasament la Nivel I (Coreea de Nord), iar patru au coborât la Nivel II (Haiti, Liban, Mexic și Marea Chinei de Sud).

În mod notabil, posibilitatea creșterii violenței politice și a nemulțumirii populare în Statele Unite – principalul risc în sondajul din 2024 – este din nou o situație cu probabilitate ridicată și impact ridicat, după ce în PPS 2025 fusese evaluată ca având o probabilitate moderată.

Așa cum a fost cazul în ultimii ani, riscul unui război între marile puteri persistă. În acest an, situații precum o criză în Strâmtoarea Taiwan și ciocniri între Rusia și NATO sunt considerate ca având șanse egale de a se produce în 2026 și sunt evaluate ca având un impact ridicat, din cauza potențialului de a atrage Statele Unite într-un conflict militar direct cu China sau Rusia. Riscul unui conflict în Marea Chinei de Sud are un potențial similar, dar a fost evaluat ca având o probabilitate scăzută pentru 2026.

Pe de altă parte, experții au notat că șase situații din sondajul din 2025 nu au fost incluse în sondajul din 2026.

Pentru prima dată, posibilitatea unui conflict extins în Afganistan nu a apărut într-un sondaj PPS, deși riscul unor noi ciocniri transfrontaliere cu Pakistanul a fost inclus. Datorită unui proces promițător de dezarmare care implică principala grupare armată kurdă din Turcia, situația aferentă a fost eliminată din sondajul din 2026.

De asemenea, conflictele civile din Etiopia și Libia, precum și posibilitatea unor provocări rusești împotriva statelor non-NATO din Europa de Est, nu au justificat includerea. Riscul unei confruntări armate în Balcanii de Vest este menționat în acest an doar ca “Altă preocupare semnalată.”

De asemenea, șase situații noi au fost incluse în sondajul din 2026. De departe, cea mai importantă nouă adăugare este posibilitatea unei acțiuni militare directe a Statelor Unite împotriva Venezuelei, clasată drept o situație cu probabilitate ridicată și impact ridicat.

În plus, din cauza numărului tot mai mare de provocări ale Rusiei împotriva țărilor NATO în 2025, potențialul ca aceste tensiuni să escaladeze într-o confruntare armată a fost considerat suficient de plauzibil pentru includerea în sondajul din 2026. În urma unui an de schimbări politice dramatice și violență sectară în Siria, revenirea războiului civil în această țară a fost, de asemenea, adăugată.

Sudanul de Sud, o “Altă preocupare semnalată” în 2025, a revenit în sondaj după încă un an de amânări electorale și violență între facțiuni. Creșterea violenței și a tulburărilor din Ecuador, precum și intensificarea activității insurgente și a instabilității politice din Camerun au fost, de asemenea, noi adăugiri.

Opt situații din sondajul din 2025 au fost revizuite semnificativ pentru 2026. Situația legată de războiul din Ucraina se concentrează acum pe riscul ca Moscova și Kievul să intensifice atacurile asupra infrastructurii și orașelor celeilalte tabere, după ce negocierile recente dintre părți nu par să fi ajuns la vreun numitor comun.

Posibilitatea reluării luptelor între Iran și Israel reflectă noile îngrijorări apărute după războiul de douăsprezece zile din iunie 2025. 

În mod similar, perspectiva unor lovituri directe ale SUA împotriva grupărilor criminale din Mexic ține cont de preocuparea accentuată a Administrației Trump față de comerțul ilegal cu droguri.

Situația din Sudan subliniază riscul tot mai mare al atrocităților în masă, iar cea din Somalia abordează posibilitatea retragerii asistenței de securitate a SUA și creșterea terorismului ca urmare. Riscul unui război între Etiopia și vecinii săi se concentrează mai restrâns pe conflictul cu Eritreea și grupările sprijinite de Eritreea în regiunea de frontieră. Situația privind Yemenul se axează pe adâncirea crizei interne, iar cea privind Libanul se concentrează pe dificultățile guvernului de a dezarma gruparea teroristă Hezbollah.

Conflicte de urmărit în 2026

·        Situații de criză de Nivelul I

Probabilitate ridicată; Impact ridicat

·        Creșterea conflictului dintre forțele de securitate israeliene și palestinieni în Cisiordania, pe fondul construcției de colonii israeliene, al luptei pentru drepturile politice ale palestinienilor și al războiului din Gaza

·        Reluarea luptelor în Fâșia Gaza, declanșată de intensificarea confruntărilor dintre teroriștii Hamas și forțele de securitate israeliene, va adânci criza umanitară și va agrava instabilitatea regională

·        Intensificarea războiului dintre Rusia și Ucraina, cauzată de extinderea atacurilor de ambele părți asupra infrastructurii critice și a centrelor populate

·        Operațiunile militare ale Statelor Unite care vizează grupări criminale transnaționale escaladează până la lovituri directe în Venezuela, destabilizând guvernul lui Nicolás Maduro. La începutul lunii august, Administrația de la Washington a anunțat o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru informații care să ducă la arestarea lui Maduro. În 2020, în primul mandat al lui Trump, liderul de la Caracas a fost pus sub acuzare într-un tribunal federal din New York pentru narco-terorism, conspirație la import de cocaină și alte capete de acuzare.

·        Creșterea violenței politice și a nemulțumirii populare în Statele Unite, amplificate de antagonismul politic accentuat și de desfășurarea forțelor de securitate interne, precum agenții din U.S. Immigration and Customs Enforcement (Serviciul de Imigrare și Control Vamal al Statelor Unite), o agenție federală din cadrul Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), care au condus multiple operațiuni împotriva imigrației ilegale în acest an.

Probabilitate moderată; Impact ridicat

·        Reluarea conflictului armat între Iran și Israel, cauzată de eforturile guvernului de la Teheran de a-și reconstitui programul nuclear și de a-și reconstrui rețeaua regională de grupări-proxy anti-israeliene: Hezbollah, Hamas, rebelii Houthi din Yemen etc.

·        Un atac cibernetic extrem de perturbator, facilitat de inteligența artificială, asupra infrastructurii critice a Statelor Unite, desfășurat de o entitate statală sau nestatală

·        Intensificarea presiunilor militare, economice și politice exercitate de China asupra Taiwanului, care vor declanșa o criză severă în strâmtoare, implicând alte țări din regiune și Statele Unite. De exemplu, în ultimele două zile, armata Chinei a desfășurat forțe aeriene, navale și de rachete pentru a desfășura exerciții militare comune cu muniție reală în jurul insulei Taiwan, pe care Beijingul le-a descris drept un “ avertisment sever” împotriva forțelor separatiste și a “ interferenței externe.” Taiwanul a declarat că își pune forțele în stare de alertă și a numit guvernul chinez “cel mai mare distrugător al păcii.”

·        Ciocniri armate între Rusia și unul sau mai mulți membri NATO, declanșate de provocări rusești tot mai frecvente la adresa statelor europene

·        Reluarea testelor cu arme nucleare ale Coreei de Nord va amplifica tensiunile din Peninsula Coreeană, declanșând o confruntare armată care implică alte puteri regionale și Statele Unite

·        Situații de criză de Nivelul II

Probabilitate ridicată; Impact scăzut

·        Războiul civil din Sudan va escalada, lucru care va duce la noi atrocități în masă, strămutări ale populației civile și extinderea violențelor în țările vecine.  Forțele armate sudaneze (SAF) și rivalii lor din Forța de Reacție Rapidă (RSF) continuă să își consolideze teritoriile în regiunile estice și vestice, extinzând ofensivele în Kordofan și Darfur și îmbunătățind capacitățile aeriene și de drone.

Tensiunile interne dintre facțiuni, dependența de miliții rivale și atacurile extinse asupra civililor fac din acest conflict cel mai mortal pentru populația civilă din Africa, în timp ce eforturile internaționale de încetare a focului și negocierile politice întâmpină obstacole majore.

Conflictul dintre SAF și RSF a izbucnit în aprilie 2023 atunci când negocierile privind integrarea RSF în armata națională au eșuat, scoțând la iveală rivalitatea profundă dintre șeful armatei, generalul Abdel Fattah al-Burhan, și liderul RSF, Mohamed Hamdan Dagalo – Hemedti, precum și lupta pentru controlul resurselor și al aparatului de stat. De atunci, războiul s-a extins masiv: RSF a cucerit părți întinse din Darfur și regiunea de vest, în timp ce SAF a menținut controlul asupra unor zone din nord și est, inclusiv asupra infrastructurii aeriene.

Rezultatul este una dintre cele mai grave crize umanitare din lume: zeci de mii de oameni au murit, milioane au fost strămutați, iar atrocitățile din Darfur au reaprins temerile de genocid. Implicarea actorilor externi – Egiptul sprijină SAF, iar Emiratele Arabe Unite susțin RSF – a transformat conflictul într-un război regionalizat și extrem de greu de oprit.

·        Ciocniri violente între grupări armate și forțele de securitate escaladează în Haiti, agravate de disfuncționalități politice și de eșecul eforturilor internaționale de stabilizare

·        Noi amânări ale alegerilor în Sudanul de Sud declanșează reluarea luptelor între facțiuni armate etnice și politice, destabilizând guvernul central

Probabilitate moderată; Impact moderat

·        Retragerea asistenței de securitate a SUA din Somalia duce la creșterea atacurilor teroriste și la extinderea controlului teritorial exercitat de Al-Shabaab și Statul Islamic

·        Atacurile rebelilor Houthi asupra Israelului și asupra transportului maritim internațional provoacă acțiuni de represalii care degradează și mai mult capacitatea statului și adâncesc criza umanitară din Yemen. Rebelii Houthi păstrează capacități de atac cu drone și rachete cu rază lungă, iar coordonarea lor în creștere cu AQAP (ramura Al-Qaeda din Peninsula Arabică, activă în Yemen și Arabia Saudită), Al-Shabaab și IS Somalia (filiala Statului Islamic din Somalia) amenință extinderea influenței militante în Marea Roșie și Cornul Africii. 

·        Eșecul eforturilor de dezarmare a Hezbollah și continuarea loviturilor militare israeliene în Liban destabilizează guvernul central de la Beirut și declanșează un conflict sectar mai amplu

·        Creșterea violenței sectare și revenirea Statului Islamic în Siria, agravate de intervențiile militare israeliene și turcești, slăbesc guvernul central de la Damasc și accelerează fragmentarea statului.  În ciuda reformelor de securitate, integrării rebelilor și reluării angajamentelor diplomatice, tensiunile sectare, fragilitatea economică și celulele Statului Islamic lasă țara vulnerabilă la reizbucnirea conflictelor, fronturi schimbătoare și violență de mare intensitate.

·        Reluarea unui conflict armat între India și Pakistan, ca urmare a intensificării activităților teroriste și a represiunii în Kashmirul administrat de India

Probabilitate scăzută; Impact ridicat

·        Îngrijorările sporite din Statele Unite privind producția și traficul ilegal de droguri realizate de grupări criminale transnaționale duc la lovituri militare directe ale SUA în Mexic

·        Acțiuni agresive ale Chinei în Marea Chinei de Sud, în special împotriva Filipinelor, duc la o confruntare armată care implică China, Statele Unite și aliații SUA

·        Situații de criză de Nivelul III

Probabilitate moderată; Impact scăzut

·        Extinderea insurgențelor în zona Sahelului (în special în Mali) agravează instabilitatea regională și suferința umană

·        Intensificarea terorismului islamist și slăbiciunea persistentă a statului în nord-estul Nigeriei cresc insecuritatea la nivel național și instabilitatea politică

·        Conflictul etnic și politic pentru teritorii și resurse naturale se intensifică între Republica Democrată Congo și grupări armate, inclusiv miliții sprijinite de Rwanda

·        Violența politică și religioasă crește în Bangladesh, agravată de amânarea alegerilor naționale și de adâncirea crizei de guvernare

·        Intensificarea activității criminale și a conflictelor dintre junta militară și grupări armate în Myanmar accelerează colapsul statului și crește strămutarea populației civile, agravând suplimentar tensiunile regionale

·        Creșterea violenței criminale și a represiunii politice în Ecuador măresc numărul victimelor civile și nemulțumirea populară

·        Ciocnirile armate dintre armata etiopiană și miliții sprijinite de Eritreea, agravate de eforturile Etiopiei de a obține acces la porturi la Marea Roșie, reaprind războiul în regiunea de frontieră

·        Insurgența din nordul Mozambicului se intensifică, provocând numeroase victime civile și accelerând strămutarea populației

·        Reluarea unui conflict armat între Afganistan și Pakistan, declanșat de recrudescența atacurilor militante transfrontaliere

·        Tulburările politice și consolidarea insurgențelor în nordul și vestul Camerunului destabilizează guvernul central și duc la un conflict civil mai amplu

Experții de la Council on Foreign Relations au mai notat că, deși sondajul a fost limitat la treizeci de situații potențiale, oficialii guvernamentali și experții în politică externă au avut posibilitatea de a sugera crize suplimentare pe care le consideră demne de atenție.

·        Creșterea activităților militare ale Chinei și Rusiei în Arctica declanșează o confruntare armată care implică Statele Unite sau alți aliați NATO

·        Reluarea ostilităților legate de revendicări teritoriale nerezolvate între Armenia și Azerbaidjan atrage Turcia și alte puteri regionale

·        Reapariția ciocnirilor de frontieră între Cambodgia și Thailanda duce la agravarea crizei refugiaților și la instabilitate politică regională

·        Tensiunile dintre China și Japonia privind suveranitatea asupra insulelor Senkaku/Diaoyu, agravate de disputele legate de statutul Taiwanului, duc la ciocniri armate în Marea Chinei de Est

·        Creșterea activității grupărilor armate și a polarizării politice în Columbia, amplificate de instabilitatea și violența criminală din Venezuela, deraiază și mai mult procesul de pace din Columbia și duc la reluarea războiului civil

·        Creșterea violenței etnice și a instabilității politice în Balcanii de Vest declanșează o confruntare armată care necesită intervenție străină.

Surse: Council on Foreign Relations, BBC, France24, New York Times