ANALIZĂ: Péter Magyar a pus tunurile pe oamenii lui Viktor Orbán din administrație

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Noul prim-ministru al Ungariei, Péter Magyar, a declanșat o ofensivă totală împotriva structurilor de putere lăsate în urmă de Viktor Orbán, demarând o epurare masivă a serviciilor de informații și forțând o criză constituțională pentru înlăturarea președintelui țării, Tamás Sulyok.

Prin desființarea Oficiului pentru Protecția Suveranității – considerat o fostă “ poliție politică” a Fidesz – și prin utilizarea majorității de două treimi din parlament pentru a modifica Constituția în vederea demiterii președintelui care refuză să plece, noul guvern de la Budapesta acționează agresiv pentru a demonta complet aparatul de influență al vechiului regim și de a curăța instituțiile cheie de loialiștii fostului premier.

Riscurile acestei abordări sunt însă și ele majore.

Informația pe scurt:

• Noul guvern ungar condus de Péter Magyar demontează structurile de putere rămase de la Viktor Orbán
• Tisza pregătește modificarea Constituției pentru înlăturarea președintelui Tamás Sulyok, declanșând o criză instituțională
• Majoritatea de două treimi permite rescrierea Constituției și eliminarea reformelor din era Orbán
• Magyar a lansat reforme în serviciile de securitate, inclusiv desființarea SPO
• Reformele sunt însă controversate, fiind văzute atât ca democratizare, cât și ca risc de concentrare a puterii

Președintele, în vizor

Noul șef al Executivului de la Budapesta a declarat că guvernul va modifica Constituția pentru a-l înlătura pe președintele Tamás Sulyok, după ce acesta a refuzat să demisioneze.

Péter Magyar s-a angajat să îi revoce din funcție pe Sulyok și pe alte figuri-cheie numite de predecesorul său, Viktor Orbán, în urma victoriei sale zdrobitoare în alegerile din aprilie.

Reamintim că avocatul Péter Magyar și partidul conservator si pro-european Tisza (Partidul Respect si Libertate) au câștigat alegerile parlamentare desfășurate în Ungaria în aprilie, reușind astfel să pună capăt dominației de 16 ani a lui Orbán și a formațiunii sale, Fidesz.

Tisza a obținut 141 de mandate, în timp ce alianța Fidesz-KDNP a lui Orbán are 52 de locuri în Adunarea Națională, o pierdere de 83 de scaune față de alegerile precedente. Tisza a obținut astfel o supermajoritate de două treimi, suficientă pentru a modifica Constituția Ungariei, un mecanism crucial de care noul guvern va avea nevoie pentru a elimina reformele din era Orbán.

Orbán, care a fost prim-ministru în perioadele 1998-2002 și 2010-2026, a fost un aliat apropiat atât a președintelui american Donald Trump – care l-a trimis pe vicepreședintele JD Vance în ultima săptămână de campanie -, cât și al lui Vladimir Putin, devenind un obstacol major pentru Uniunea Europeană și Ucraina.

Magyar, în schimb, a promovat o platformă de distanțare față de Rusia și de apropiere de Uniunea Europeană și Ucraina. De altfel, după publicarea primelor rezultate, suporterii săi au ieșit în stradă scandând “Ruszkik haza!” (Plecați acasă, rușilor!) – un slogan vechi din perioada sovietică, intens folosit în ultimele săptămâni de campanie. Victoria în alegeri a celor de la Tisza a fost comparată de Magyar cu momente istorice precum revoluția din 1848 și revolta din 1956 împotriva ocupației sovietice.

Revenind la criza constituțională care se prefigurează la Budapesta, Magyar l-a acuzat pe președintele Sulyok că servește interesele lui Orbán și i-a cerut în mod repetat să plece, stabilind cel mai recent un termen-limită până la 31 mai.

Într-o postare pe platforma X, duminică, Magyar a declarat: “Tamás Sulyok nu a luat niciodată atitudine pentru cei vulnerabili, pentru cei atacați sau pentru statul de drept”.

Anterior, el afirmase că Sulyok este “nedemn de a reprezenta unitatea națiunii maghiare” în urma schimbării politice seismice produse de alegerile din aprilie și a promis că îl va înlătura imediat după victoria sa. Magyar a spus că procesul de demitere a lui Sulyok va dura în jur de o lună.

Sulyok, care a fost instalat în funcție în februarie 2024 de către partidul lui Orbán, fără alegeri directe, a refuzat să demisioneze, declarând că intenționează să își ducă la bun sfârșit mandatul de cinci ani.

Acest blocaj pune noul guvern în fața unei confruntări constituționale cu o rămășiță a fostului regim.

Partidul Fidesz al lui Orbán a numit cererea lui Magyar un “ultimatum ilegal”.

Președintele a refuzat din nou să se retragă luni, după ce s-a întâlnit cu Magyar la Palatul Sándor, declarând că “situația de criză constituțională apărută ca urmare a acestui fapt adâncește diviziunile sociale și afectează percepția internațională asupra democrației maghiare”.

Sulyok a spus că “guvernul evaluează și interpretează rolul constituțional al funcției de președinte al Ungariei într-un mod care se abate de la Legea Fundamentală, pe baza unor așteptări politice unilaterale,” adăugând că “am declarat fără echivoc că acest lucru nu oferă niciun temei constituțional pentru demisia mea și că, fiind fidel jurământului meu de a respecta și apăra Legea Fundamentală, nu sunt în măsură să dau curs cererii de a demisiona.

Potrivit declarației făcute de prim-ministru în prezența ministrului Justiției, guvernul intenționează să modifice Legea Fundamentală printr-o legislație concepută special pentru o anumită persoană, cu scopul de a mă înlătura din funcția pe care o dețin în mod legal. Aceasta reprezintă un act de favoritism politic și compromite principiile constituționale.”

Șeful statului a susținut că acest blocaj ar putea amenința deblocarea fondurilor UE destinate Ungariei, din care cea mai mare parte a fost reținută din cauza regresului democratic din timpul lui Orbán.

Săptămâna trecută, UE a transmis de altfel că reformele promovate de noul guvern ar putea face ca Budapesta să primească în curând fonduri în valoare de 16,4 miliarde de euro.

Deși rolul prezidențial este în mare parte ceremonial în sistemul de guvernare al Ungariei, acesta are unele funcții practice, inclusiv confirmarea numirilor publice. Luni, Sulyok a anunțat mai multe numiri în cadrul armatei prin intermediul Facebook.

Președintele poate retrimite legile în parlament pentru reexaminare sau poate trimite proiectele de lege la Curtea Constituțională, ceea ce ar putea încetini sau bloca orice agendă de reformă.

Sulyok a fost instalat ca președinte în februarie 2024, în urma demisiei lui Katalin Novák din cauza unei grațieri prezidențiale controversate legate de un caz de abuz sexual asupra copiilor.

După încheierea regimului său de 16 ani, Orbán a demisionat din funcția de parlamentar în luna aprilie. Partidul lui Magyar a acționat pentru a-i tăia orice cale de revenire la putere, propunând un amendament constituțional care limitează mandatul oricărui prim-ministru la maximum opt ani.

Epurarea spionilor

Președintele Tamás Sulyok nu este însă singurul loialist al lui Orbán luat în vizor de noul Executiv de la Budapesta. Premierul Magyar a anunțat recent desființarea controversatului Oficiu pentru Protecția Suveranității (SPO), o prima mișcare dintr-o serie ce se anunță a fi o restructurare majoră, în contextul în care noul guvern întoarce pagina erei Orbán și combate influența rusă, spun analiștii.

Potrivit experților, victoria în alegerile generale din Ungaria a lui Péter Magyar a declanșat un seism în serviciile de securitate ungare, după ce Orbán politizase profund agențiile de informații. De la preluarea mandatului pe 9 mai, Magyar a dat toate semnele că intenționează să efectueze o reformă amplă a aparatului de securitate ungar și să înfrunte influența rusă.

La mijlocul lunii mai, noul prim-ministru l-a numit pe fostul său director de campanie, Péter Tóth, în funcția de consilier pe probleme de securitate națională. Deși inițial spera să se retragă din viața politică pentru a petrece mai mult timp cu familia, Tóth a acceptat în cele din urmă oferta lui Magyar pentru acest rol extrem de strategic. În ciuda lipsei sale de experiență în domeniul informațiilor, Tóth va juca un rol-cheie în marea restructurare ce va urma.

Primul pas, după cum a anunțat noul guvern, este desființarea Oficiului pentru Protecția Suveranității Naționale.

Înființat în 2023 și condus de Tamás Lánczi, fost secretar de stat adjunct și redactor de discursuri al lui Orbán, acest serviciu de securitate internă avea ca misiune combaterea ingerințelor străine.

Autoritățile l-au prezentat ca pe o agenție independentă, în timp ce opoziția și grupurile societății civile l-au criticat îndelung, considerându-l o forță de poliție menită să-i vizeze pe adversarii politici ai Fidesz.

De exemplu, Transparency International Ungaria a afirmat că “Oficiul pentru Protecția Suveranității din Ungaria a adoptat un model de funcționare întâlnit adesea în regimurile autocratice” și l-a acuzat că “acționează în mod ilegal”.

Marea curățenie nu se oprește însă aici, au scris experții de la Intelligence Online, publicația specializată în jurnalism de investigație privind comunitatea globală de informații, geopolitica, securitatea cibernetică și spionajul corporativ. Magyar a dat tonul într-un interviu acordat site-ului de știri Telex pe 25 mai, în care a apreciat că sectorul de informații civile din Ungaria se află într-o stare deplorabilă, atât din punct de vedere al personalului, cât și al organizării.

Noul șef al cabinetului de la Budapesta a spus că, din cele șase agenții ale țării – un număr aproape record pentru o țară cu 9 milioane de locuitori -, Oficiul pentru Protecția Constituției (AH), responsabil cu contraspionajul, este vizat în mod special. Condusă de general-maiorul Szabolcs Bárdos, agenția a intrat în dizgrația duoului Tóth-Magyar după ce a ordonat o anchetă de contraspionaj împotriva partidului Tisza în plină campanie electorală.

Intelligence Online a aflat, de asemenea, că noua administrație a informat recent o parte dintre partenerii săi europeni că schimbări majore sunt preconizate și pentru Oficiul de Informații (IH), agenția de spionaj extern.

În 2025, mai multe publicații europene au dezvăluit că acest serviciu, condus de general-maiorul Anna Hatala, înființase o rețea de spionaj în cadrul instituțiilor Uniunii Europene de la Bruxelles.

În acest caz, agenții lui Orbán, care s-ar fi prezentat drept diplomați ai Reprezentanței Permanente a Ungariei pe lângă Uniunea Europeană la Bruxelles, ar fi vizat angajați maghiari ai Comisiei Europene, unde erau pregătite și discutate dosare sensibile legate de Ungaria. Majoritatea acestor activități au avut loc între 2012 și 2018, într-o perioadă în care relațiile dintre Budapesta și Bruxelles s-au deteriorat din cauza disputelor privind statul de drept, democrația și libertatea presei în Ungaria. Între 2015 și 2019, Reprezentanța Permanentă a fost condusă de Olivér Várhelyi, care în prezent ocupă funcția de comisar european pentru sănătate. Comisia Europeană a demarat atunci o anchetă.

Înființat în 2022, cel mai nou serviciu de informații ungar a evoluat din agenția de combatere a terorismului CIACA, creată în 2016 în urma unui val de atacuri teroriste în Franța și Belgia. Mai multe surse din serviciile de informații europene care au colaborat cu CIACA au evidențiat ascensiunea sa fulminantă în cadrul aparatului de securitate ungar. Prezentat inițial ca un simplu centru de informare dotat cu capacități de analiză din surse deschise (OSINT), acesta a preluat treptat controlul asupra celorlalte agenții.

Considerat apropiat de cercurile puterii, CIACA a pregătit, de asemenea, numeroși oficiali pentru întreaga comunitate locală de informații, în timp ce își desfășura propriile operațiuni. Potrivit surselor, natura insesizabilă și incendiară a agenției a determinat mai multe servicii europene să respingă tentativele acesteia de a stabili parteneriate. De asemenea, Centrul de Situații și de Informații al Uniunii Europene (EU INTCEN) a ales să reducă la un minimum strict relația sa de schimb de informații cu serviciul ungar.

Intelligence Online a precizat, citându-l pe premierul Magyar, că prioritatea actuală este reconstruirea încrederii în rândul serviciilor aliate. O serie de schimbări și contacte sunt deja în curs de desfășurare între Budapesta și capitalele europene. Acțiunile executivului ungar în raport cu Rusia reprezintă indicatori cruciali în ochii Parisului, Bruxelles-ului și Berlinului, au spus analiștii.

Un astfel de exemplu, dezvăluit de platforma de investigații VSquare, a fost trimiterea acasă de către Ungaria, pe 4 mai, a lui Artur Sușkov, al treilea secretar la ambasada Rusiei din Budapesta și ofițer al serviciului rus de informații externe (SVR). Sușkov se infiltrase în grupuri de lucru de dreapta și de politică externă apropiate de guvernul Orbán.

Potrivit informațiilor, guvernul Orbán a blocat o propunere anterioară de a-l trimite pe Sușkov înapoi în Rusia în februarie 2026, potrivit unei surse guvernamentale, o amânare determinată de calcule politice. În contextul în care Rusia a sprijinit activ candidatura de realegere a lui Orbán, guvernul său nu era dispus să riște tensionarea relațiilor cu Moscova în plină campanie.

Având în vedere amploarea influenței ruse în serviciile ungare, epurarea demarată de guvernul Magyar va trebui să fie una semnificativă, cred comentatorii.

Semnificații

Eforturile agresive ale noului prim-ministru Péter Magyar de a elimina loialiștii lui Viktor Orbán din instituțiile cheie nu reprezintă o simplă reglare de conturi politică, ci o mutare cu mize strategice profunde pentru viitorul Ungariei și stabilitatea continentului european, cred analiștii occidentali. Miza principală o reprezintă demontarea unui stat captiv, o arhitectură complexă concepută de regimul Fidesz în cei 16 ani de guvernare pentru a supraviețui unei eventuale înfrângeri electorale.

Prin plasarea unor fideli în funcții cu mandate pe termen lung, Orbán a lăsat în urmă o rețea de actori cu drept de veto, capabili să blocheze orice reformă democratică. Forțarea demisiei președintelui Tamás Sulyok, un aliat de neclintit al vechii gărzi care deține pârghiile de a retrimite legile în parlament sau la Curtea Constituțională, este prima mare bătălie simbolică și juridică din acest proces de eliberare instituțională.

Această ofensivă internă este strâns legată și de o nevoie economică disperată, Budapesta având urgentă nevoie de deblocarea miliardelor de euro din fondurile europene, înghețate din cauza derapajelor democratice și a corupției sistemice din perioada Orbán. Schimbările radicale demarate de Magyar, în special desființarea Oficiului pentru Protecția Suveranității, o instituție despre care criticii susțin că funcționa ca o veritabilă poliție politică împotriva opoziției, sunt semnale directe și pragmatice trimise Comisiei Europene că Ungaria dorește restaurarea imediată a statului de drept.

Pe plan extern, eforturile lui Magyar marchează o realiniere geopolitică crucială și o ruptură istorică de sub influența Moscovei. Sub conducerea precedentă, Ungaria devenise izolată în rândul aliaților occidentali, fiind percepută drept un “cal troian” al Rusiei în interiorul UE și NATO, cu servicii secrete profund vulnerabilizate în fața spionajului rus. Epurările din cadrul agențiilor de contrainformații și trimiterea acasă a unor oficiali ruși demascați ca spioni au scopul de a reconstrui încrederea pierdută în relația cu capitalele europene.

Noua administrație de la Budapesta vrea să demonstreze că Ungaria redevine un partener previzibil și un membru loial al blocului euroatlantic, o tranziție majoră pe care cei de la Atlantic Council o consideră un moment de cotitură pentru securitatea regională.

Din punct de vedere constituțional, noul guvern se află într-o poziție unică în rândul tranzițiilor democratice din Europa Centrală și de Est. Beneficiind de o majoritate de două treimi în Adunarea Națională, partidul Tisza nu este blocat de mecanismele juridice lăsate în urmă de Fidesz, ci folosește super-majoritatea pe care o deține pentru a rescrie regulile jocului, propunând inclusiv limitarea strictă a mandatelor de premier la maximum opt ani. Această strategie oferă un model inedit de reparație constituțională post-autoritară, transformând Ungaria într-un laborator global pentru demontarea pașnică a unui regim iliberal, conform unei analize publicate de ConstitutionNet.

Totuși, această campanie fulgerătoare poartă cu sine și un paradox profund legat de profilul politic al noului lider de la Budapesta. Péter Magyar nu provine din rândurile societății civile sau ale tehnocrației curate, ci este un fost “insider” al sistemului Fidesz, un cunoscător intim al vulnerabilităților acestuia. (Magyar a fost membru Fidesz timp de mulți ani înainte de a se despărți de partid în 2024 și de a fonda Tisza).

Nu totul este însă pozitiv, iar unii experți s-au referit la vulnerabilitățile, riscurile și aspectele îngrijorătoare ale acestei tranziții sub Magyar.

Agresivitatea și pragmatismul cu care utilizează forța legislativă pentru a curăța aparatul de stat arată că premierul Magyar folosește instrumente la fel de centralizate precum cele ale predecesorului său pentru a-și atinge scopurile. Această abordare, deși extrem de eficientă pe termen scurt pentru a înlătura loialiștii lui Orbán, ridică întrebări legitime în rândul analiștilor cu privire la riscul ca Ungaria să treacă de la un model de putere personalizată la altul, a scris European Center for Populism Studies.

De asemenea, unii comentatori atrag atenția că forțarea demiterii președintelui Tamás Sulyok prin modificarea Constituției aruncă țara într-un blocaj juridic periculos. Acest război deschis între noul guvern și instituția prezidențială adâncește faliile din societate și creează instabilitate politică care poate speria Bruxelles-ul, existând riscul ca eliberarea banilor să fie amânată din nou.

În plus, nu puține sunt vocile care spun că schimbarea regulilor jocului prin “super-majoritate” este o armă cu două tăișuri. Deși acum Tisza o face pentru a elimina oamenii lui Orbán, utilizarea acestei “super-puteri” parlamentare pentru a elimina adversarii politici din funcții pe termen lung reprezintă un precedent periculos pentru democrație. Ce se va întâmpla, de exemplu, dacă Tisza va pierde puterea la alegerile următoare și Fidesz va aplica aceeași metodă de a scăpa de loialiștii pro-Magyar?

În ceea ce privește serviciile de informații ungare, aflate într-o “stare deplorabilă,” profund politizate și compromise de infiltrarea rusă, unii experți cred că o epurare masivă și bruscă, deși necesară pentru eliminarea spionilor Moscovei, lasă aparatul de securitate națională temporar descoperit, fragil și dezorganizat în fața amenințărilor externe.

Riscul este real. Pentru a-și asigura loialitatea, Magyar își numește apropiații în funcții cheie de securitate. Un exemplu concret este Péter Tóth, fostul său director de campanie, numit consilier pe probleme de securitate națională, un personaj extrem de important pentru restructurarea armatei și serviciilor, dar care suferă de o lipsă evidentă de experiență în domeniul informațiilor.

Surse: BBC, Reuters, Intelligence Online, Telex, Euronews, VSquare, Al Jazeera, AP, Atlantic Council, ipi.media, transparency.hu, gov.hu, constitutionnet.org, populismstudies.org