G4Media.ro

Analiză: Numărul de decese raportat la populație/Mortalitatea va fi pe termen lung…

Analiză: Numărul de decese raportat la populație/Mortalitatea va fi pe termen lung măsura care va arăta cel mai fidel cât de bine a gestionat fiecare țară această pandemie

O analiză publicată de Valentin Pârvu – PhD, Consultant Statistică  – relevă că numărul de decese raportat la populație/mortalitatea va fi pe termen lung măsura ce va arăta cel mai fidel cât de bine a gestionat fiecare țară această pandemie.

Mortalitatea este un produs direct al numărului total de cazuri (incidența bolii în populație) și a fatalității (proporția de cazuri ce duc la deces), explică Valentin Pârvu în analiza publiată pe graphs.ro, sub titlul „Fatalitate SARS-CoV2 in România”.

Incidenta cazurilor de SARS-CoV2 este urmarita indeaproape zilnic. Romania a trecut incepand cu luna Iunie prin diferite perioade de crestere sau de platou, reusind o scadere a cazurilor doar in luna Mai. Incidenta e influentata de politicile de sanatate publica. Fatalitatea insa e mai greu de calculat si urmarit, fiind influentata de numerosi factori, cum ar fi tratamentele disponibile si calitatea actului medical. In cazul SARS-CoV2, regiunile care testeaza mult identifica mai multe cazuri in populatia tanara si atunci fatalitatea e mai mica.

Fatalitatea = decese/cazuri; cand epidemia este inca in desfasurare acest calcul nu e exact pentru ca majoritatea cazurilor depistate recent nu au ajuns inca la deces sau vindecare. Fatalitatea ajustata se poate calcula folosind metoda descrisa in [1], luand in considerare numarul de zile dintre diagnostic si deces (1-23 zile, in medie 9 zile). Fatalitatea ajustata estimeaza practic fatalitatea ce va fi observata la sfarsitul epidemiei, cand toate cazurile fie se vor fi vindecat fie vor fi decedat.

Decesele raportate la nivel de judet pana pe 11 Octombrie au fost preluate din analizele saptamanale INSP [2].

La nivel national, fatalitatea cruda a scazut de la 4.1% (3578 decese din 86785 cazuri) in perioada 28 Februarie – 30 August, la 2.7% (1833 decese din 68498 cazuri) in perioada 31 August – 11 Octombrie. Fatalitatea ajustata a scazut de la 4.8% la 3.2%. Ambele masuratori reprezinta o scadere de aproximativ 35% in fatalitate.

 Reducerea fatalitatii nu a fost un fenomen uniform in toate judetele. O crestere neasteptata se poate observa in ultima perrioada in judete din sudul tarii (Olt, Gorj, Giurgiu, Braila), dar si din alte zone (Bihor, Covasna, Harghita). Un caz interesant este Prahova, care dupa o scadere a fatalitatii de la 6% la 2% in timpul verii, a suferit in ultima luna o crestere a fatalitatii inapoi in jur de 5%; aglomerarea spitalelor din Prahova a fost descrisa in presa pe larg in ultimele zile (vezi de exemplu [3]).

Concluzii

O scadere a fatalitatii pe plan national e o veste buna. Din pacate, cresteri in fatalitate intr-un numar limitat de judete ar putea fi datorate unei saturatii a sistemului sanitar local. Alta posibila cauza ar fi o anumita dependenta de centre mari universitare din apropiere (Bucuresti, Cluj, Mures), care au avut si ele o incarcare mare ce poate nu le-au permis transferul pacientilor din alte zone in acelasi ritm ca peste vara. Alte motive (focare mari in centre rezidentiale pentru persoane varstnice) sunt desigur posibile: mai multe studii si date ar fi necesare pentru a stii exact motivul in fiecare judet in parte.

Incidenta de 3 cazuri la 1000 locuitori cumulata in ultimele 14 zile este folosita acum in Romania pentru a declansa anumite masuri de reducere a transmisibilitatii. Decizii de sanatate publica insa nu ar trebui luate simplistic, urmarind doar un singur indicator.

Conditiile economice si sociale, capacitatea de raspuns a sistemului sanitar, capacitatea de testare care influenteaza direct abilitatea de control a epidemiei, rata de pozitivare, contextul regional, viteza de crestere a epidemiei (data de numarul de reproducere efectiv R), sunt toate elemente ce trebuie luate in considerare la nivel national, si coordonate cu autoritatile locale.

Dupa cum se poate deja observa in anumite judete, sectiile COVID19 sunt supra-solicitate si consecinta directa a acestui fapt va fi o crestere a fatalitatii. Masuri precum cele luate de curand in Bucuresti ar trebui extinse in toate judetele unde sistemul sanitar e coplesit sau pe cale de a fi coplesit. De asemenea, odata ce incidenta scade sub 3 la 1000, masurile ar trebui continuate pana cand toti indicatorii mentionati mai sus ajung intr-o ‘zona verde’.

Referinte:

  1. Russell, Timothy W., et al. „Using a delay-adjusted case fatality ratio to estimate under-reporting.” Centre for Mathematical Modeling of Infectious Diseases Repository (2020). https://cmmid.github.io/topics/covid19/global_cfr_estimates.html
  2. http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-cazuri-confirmate-covid19
  3. Mărturisire dură a unui medic: De 2-3 săptămâni alegem pe cine ducem la Terapie Intensivă. Am ajuns acolo, credeați că n-am ajuns? https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/marturisire-dura-a-unui-medic-din-ploiesti-de-doua-trei-saptamani-alegem-pe-cine-ducem-la-terapie-intensiva-1387335

Analiză preluată de pe graphs.ro

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

12 comentarii

  1. O sa ai si numere negative cand standard deviation e comparabila cu media. Mai precis, daca μ = σ, te astepti pe o prezumtie de normalitate ca 16% din judete sa fie negative, chiar daca tendinta centrala e pozitiva.

    Desigur, σ poate fi chiar mai mare. Pe mine mai intereseaza mai mult μ, ca ala e cel mai bun predictor.

    Ce va uitati asa, puneti mana pe spaaranghel.

    • haha, king julien a descoperit distributiile de probabilitate 😀 . btw, daca deviatia standard e ~ media, poti sa te c … pe setul ala de date 😀

    • O problema cu aceasta analiza este ca e bazata pe numarul de cazuri (Case Fatality Rate), pentru ca este usor de calculat. Dar acest CFR depinde de foarte multe lucruri, in primul rand de cat de multe teste se fac, deci e greu sa compari o regiune cu alta, sau o perioada de timp cu alta.

      Daca testezi putin, ai un CFR mare. Daca testezi mai mult, ai un CFR mic. Daca se schimba distributia pe varste a celor infectati, iar se schimba CFR-ul, chiar daca restul variabilelor raman constante, asa cum se si mentioneaza in articol.

      Cel mai important e de urmarit numarul de morti zilnic raport la populatie. Singurul dezavantaj fiind ca decesele au o intarziere de aproximativ doua – trei saptamani fata de infectari.

      Dupa parerea mea cel mai probabil CFR-ul a scazut datorita scaderei varstei medii a celor infectati dupa inceperea scolii. Testarea este clar insuficienta. Daca am testa mai mult CFR-ul ar fi mult mai mic, chiar daca situatia ar ramane aceeasi.

      Dar un indicator foarte important de luat in calcul este IFR-ul (Infection Fatality Rate), care se bazeaza pe numarul total de infectii, nu doar pe cele confirmate de teste PCR. Studiile internationale sugereaza o valoare in jur de 0,68% pentru IFR, cu un interval de incertitudine intre 0,53% si 0,82%.

      Chiar si luand valoarea maxima a intervalului de incertitudine, 0,82%, tot este de vreo 4 ori mai mic IFR-ul fata de CFR-ul de la noi. Ceea ce inseamna ca pentru fiecare caz confirmat pozitiv, mai sunt inca 3 cazuri de infectie.

      Ceea ce inseamna ca o incidenta de 3 la mie este de fapt in mod real in jur de 12 la mie (1,2%). Ceea ce inseamna ca daca inalnesti 83 de persoane pe strada, este foarte probabil ca una dintre ele sa fie infectata, avand in vedere ca de obicei te vindeci dupa aproximativ doua saptamani, acelasi interval ca cel pe care se calculeaza incidenta.

      Este OK sa ne bazam pe incidenta cazurilor pentru a lua decizii, deoarece castigam 2-3 saptamani fata de situatia in care am tine cont de decese. Dar ca lucrurile sa functioneze, trebuie sa tinem cont de cum evolueaza raportul CFR/IFR.

      Cand CFR-ul scade, putem lua in calcul niste tinte de incidenta mai mari. Cand CFR-ul creste, tintele de incidenta trebuie sa fie mai mici, pentru a ne raporta la numarul real de infectari, nu doar cele gasite in teste.

      Ideal ar fi sa facem periodic prin sondaj teste de anticorpi la nivel de populatie, pentru a avea o imagine cat mai clara despre cum evolueaza IFR-ul pe grupe de varsta.

      Din pacate la noi s-a facut un singura astfel de campanie de testare, si a durat vreo 2 luni. Deci deja rezultatele nu prea mai sunt de actualitate.

      Daca s-ar face astfel de campanii de testare la doua saptamani, am putea vedea o evolutie in timp a IFR-ului, ceea ce ar ajuta mult in luarea deciziilor.

      In mare sunt de acord cu articolul, dar cred ca este nevoie de o analiza si mai aprofundata, pentru a avea o situatie cat mai aproape de realitate.

      Din pacate, avand in vedere ca autoritatile de la noi ascund datele brute care stau la baza acestor raportari zilnice, este greu sa faci o analiza serioasa.

    • Când vulpoiul creativ julien se reprofilează pe pamflete cu termeni statistici, elucubrațiile tind spre infinit și contribuția = zero, adică singurul caz când μ = σ.

  2. Bine ca macar in ceasul al 12 lea cineva spune adevarul . Nu conteaza cite cazuri sunt daca ele nu produc decese sunt asemeni oricarei boli ce face si victime . Asta este tot , dar de aici inainte intervine problema ce cuprinde comorbiditatile si din acest motiv este bine ca cei care au comorbiditati dar se presupune ca ar avea covid si au murit din cauza lui sa fie autopsiati . Doar acestia nu toti decedatii .

    • Daaaa….plus ca se dau bani ca sa scrie in ceferticat ca a murit de covid ca sa ia spitalul bani de la uniunea europeana( sau buget sau de la soros nu mai stiu exact)

  3. Dacă o regiune sau țară are populația îmbătrânită automat mortalitatea va fi mai ridicată, ceea ce nu înseamnă neapărat că au gestionat mai prost epidemia.

  4. Numărul exact, pe cine interesează.
    Important e sa te ferești sa nu iei boala și să te vaccinezi când apare vaccinul.

  5. Mortalitatea arată gradul de sănătate a populației și nivelul sistemului sanitar dintr-o țară, nu nivelul de gestiune a pandemiei.

    • Le cam arată pe toate 3.

    • În sănătate,nu poți face din rahat bici în câteva luni nici cu cel mai înalt management din lume, în schimb, în finanțe da!

    • așa-i, dar impactul managementului asupra mortalității nu este inexitent, mai degrabă ponderea lui în total < % celorlalți factori.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.