Analiză: Numărul de decese raportat la populație/Mortalitatea va fi pe termen lung măsura care va arăta cel mai fidel cât de bine a gestionat fiecare țară această pandemie

O analiză publicată de Valentin Pârvu – PhD, Consultant Statistică  – relevă că numărul de decese raportat la populație/mortalitatea va fi pe termen lung măsura ce va arăta cel mai fidel cât de bine a gestionat fiecare țară această pandemie.

Mortalitatea este un produs direct al numărului total de cazuri (incidența bolii în populație) și a fatalității (proporția de cazuri ce duc la deces), explică Valentin Pârvu în analiza publiată pe graphs.ro, sub titlul „Fatalitate SARS-CoV2 in România”.

Incidenta cazurilor de SARS-CoV2 este urmarita indeaproape zilnic. Romania a trecut incepand cu luna Iunie prin diferite perioade de crestere sau de platou, reusind o scadere a cazurilor doar in luna Mai. Incidenta e influentata de politicile de sanatate publica. Fatalitatea insa e mai greu de calculat si urmarit, fiind influentata de numerosi factori, cum ar fi tratamentele disponibile si calitatea actului medical. In cazul SARS-CoV2, regiunile care testeaza mult identifica mai multe cazuri in populatia tanara si atunci fatalitatea e mai mica.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Fatalitatea = decese/cazuri; cand epidemia este inca in desfasurare acest calcul nu e exact pentru ca majoritatea cazurilor depistate recent nu au ajuns inca la deces sau vindecare. Fatalitatea ajustata se poate calcula folosind metoda descrisa in [1], luand in considerare numarul de zile dintre diagnostic si deces (1-23 zile, in medie 9 zile). Fatalitatea ajustata estimeaza practic fatalitatea ce va fi observata la sfarsitul epidemiei, cand toate cazurile fie se vor fi vindecat fie vor fi decedat.

Decesele raportate la nivel de judet pana pe 11 Octombrie au fost preluate din analizele saptamanale INSP [2].

La nivel national, fatalitatea cruda a scazut de la 4.1% (3578 decese din 86785 cazuri) in perioada 28 Februarie – 30 August, la 2.7% (1833 decese din 68498 cazuri) in perioada 31 August – 11 Octombrie. Fatalitatea ajustata a scazut de la 4.8% la 3.2%. Ambele masuratori reprezinta o scadere de aproximativ 35% in fatalitate.

 Reducerea fatalitatii nu a fost un fenomen uniform in toate judetele. O crestere neasteptata se poate observa in ultima perrioada in judete din sudul tarii (Olt, Gorj, Giurgiu, Braila), dar si din alte zone (Bihor, Covasna, Harghita). Un caz interesant este Prahova, care dupa o scadere a fatalitatii de la 6% la 2% in timpul verii, a suferit in ultima luna o crestere a fatalitatii inapoi in jur de 5%; aglomerarea spitalelor din Prahova a fost descrisa in presa pe larg in ultimele zile (vezi de exemplu [3]).

Concluzii

O scadere a fatalitatii pe plan national e o veste buna. Din pacate, cresteri in fatalitate intr-un numar limitat de judete ar putea fi datorate unei saturatii a sistemului sanitar local. Alta posibila cauza ar fi o anumita dependenta de centre mari universitare din apropiere (Bucuresti, Cluj, Mures), care au avut si ele o incarcare mare ce poate nu le-au permis transferul pacientilor din alte zone in acelasi ritm ca peste vara. Alte motive (focare mari in centre rezidentiale pentru persoane varstnice) sunt desigur posibile: mai multe studii si date ar fi necesare pentru a stii exact motivul in fiecare judet in parte.

Incidenta de 3 cazuri la 1000 locuitori cumulata in ultimele 14 zile este folosita acum in Romania pentru a declansa anumite masuri de reducere a transmisibilitatii. Decizii de sanatate publica insa nu ar trebui luate simplistic, urmarind doar un singur indicator.

Conditiile economice si sociale, capacitatea de raspuns a sistemului sanitar, capacitatea de testare care influenteaza direct abilitatea de control a epidemiei, rata de pozitivare, contextul regional, viteza de crestere a epidemiei (data de numarul de reproducere efectiv R), sunt toate elemente ce trebuie luate in considerare la nivel national, si coordonate cu autoritatile locale.

Dupa cum se poate deja observa in anumite judete, sectiile COVID19 sunt supra-solicitate si consecinta directa a acestui fapt va fi o crestere a fatalitatii. Masuri precum cele luate de curand in Bucuresti ar trebui extinse in toate judetele unde sistemul sanitar e coplesit sau pe cale de a fi coplesit. De asemenea, odata ce incidenta scade sub 3 la 1000, masurile ar trebui continuate pana cand toti indicatorii mentionati mai sus ajung intr-o ‘zona verde’.

Referinte:

1. Russell, Timothy W., et al. „Using a delay-adjusted case fatality ratio to estimate under-reporting.” Centre for Mathematical Modeling of Infectious Diseases Repository (2020). https://cmmid.github.io/topics/covid19/global_cfr_estimates.html
2. http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-cazuri-confirmate-covid19
3. Mărturisire dură a unui medic: De 2-3 săptămâni alegem pe cine ducem la Terapie Intensivă. Am ajuns acolo, credeați că n-am ajuns? https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/marturisire-dura-a-unui-medic-din-ploiesti-de-doua-trei-saptamani-alegem-pe-cine-ducem-la-terapie-intensiva-1387335

Analiză preluată de pe graphs.ro