ANALIZĂ La ce se pot aștepta Zelenski și Ucraina de la Péter Magyar?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Péter Magyar, care a condus partidul Tisza către o victorie zdrobitoare în alegerile parlamentare din Ungaria de duminică, va avea o poziție pragmatică și oarecum precaută față de Ucraina, a declarat pentru G4Media.ro un expert în scena politică de la Budapesta, precizând că politicianul conservator și pro-european care se va instala curând la Karmelita Kolostor din cartierul Castelului Buda, acolo unde se află sediul premierilor maghiari, nu va trimite arme și nu va sprijini aderarea rapidă a Kievului la UE, însă nici nu va bloca ajutorul european pentru țara aflată în război cu Rusia. Poziția lui Magyar reprezintă o schimbare notabilă față de cea a lui Viktor Orbán, deși menține unele dintre aceleași constrângeri naționale, spun analiștii.

Informația pe scurt:

• Alegerile parlamentare din Ungaria au fost câștigate decisiv de Péter Magyar și Tisza
• Aceștia au pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán
• Noua conducere este descrisă ca având o poziție pragmatică față de Ucraina: nu va trimite arme și nu va susține accelerarea aderării la UE, dar nici nu va bloca ajutorul european destinat Kievului
• Relațiile Ungariei cu Ucraina rămân influențate de factori structurali: dependența energetică de Rusia și disputa privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia
• Ucraina așteaptă îmbunătățirea dialogului cu Budapesta, dar manifestă un optimism prudent din cauza divergențelor privind sprijinul militar, energia și aderarea la UE

O victorie istorică

Péter Magyar și partidul Tisza au câștigat alegerile parlamentare desfășurate duminică în Ungaria, reușind astfel să pună capăt dominației de 16 ani a lui Viktor Orbán și a formațiunii sale, Fidesz.

“Am reușit,” le-a spus Péter Magyar susținătorilor entuziasmați adunați lângă clădirea parlamentului de la Budapesta, adăugând: “Împreună am răsturnat regimul ungar.”

Rezultatele finale indică faptul că Tisza a obținut 137 de mandate, în timp ce alianța Fidesz-KDNP a prim-ministrului Viktor Orbán va avea 56 de locuri în Adunarea Națională, o pierdere de 79 de scaune față de alegerile precedente. Tisza a obținut astfel o supermajoritate de două treimi, suficientă pentru a modifica Constituția Ungariei.

Victoria zdrobitoare îi va permite lui Magyar nu doar să anuleze politicile interne tot mai nepopulare ale lui Orbán, ci și să reseteze relațiile externe ale Ungariei.

Orbán a fost un aliat apropiat atât a președintelui american Donald Trump – care l-a trimis pe vicepreședintele JD Vance în ultima săptămână de campanie -, cât și al lui Vladimir Putin, devenind un obstacol major pentru Uniunea Europeană și Ucraina.

Magyar, în schimb, a promovat o platformă de distanțare față de Rusia și de apropiere de Uniunea Europeană și Ucraina. De altfel, după publicarea primelor rezultate, suporterii săi au ieșit în stradă scandând “Ruszkik haza!” (Plecați acasă, rușilor!) – un slogan vechi din perioada sovietică, intens folosit în ultimele săptămâni.

Alegătorii unguri s-au prezentat la urne pentru a-i alege toți cei 199 de membri ai Adunării Naționale de la Budapesta. Alegerile parlamentare de duminică au reprezentat scrutinul cu cea mai mare prezență la vot de la tranziția Ungariei la democrație în 1990, 79,55% dintre alegătorii înregistrați prezentându-se la urne.

Partidul conservator si pro-european Tisza (Partidul Respect si Libertate), cel care va conduce Ungaria, a fost fondat in 2020, fiind condus de Péter Magyar, un fost aliat al regimului transformat în cel mai aprig critic al lui Orbán.

Magyar a fost membru Fidesz timp de mulți ani înainte de a se despărți de partid în 2024. Ulterior, el a lansat o nouă mișcare politică ce a atras rapid atenția la nivel național și a mobilizat demonstrații publice ample. La alegerile pentru Parlamentul European din 2024, Tisza a câștigat aproape 30% din voturi, cel mai puternic rezultat pentru un partid din afara Fidesz în aproape două decenii.

Magyar si Tisza au reușit o mobilizare istorică pentru alegerile din aceasta primavara. Platforma lor anticorupție, centristă, populistă și pro-europeană a captat nu doar electoratul de opoziție, dar a atras alegători din zone politice diverse, inclusiv o parte semnificativă din baza tradițională a Fidesz, obosită de izolarea internațională si dezamăgita de acuzațiile de corupție, precum și votanți tineri urbani, care cer schimbare politică.

Campania lui Magyar s-a concentrat pe restabilirea transparenței instituționale, deblocarea fondurilor europene, combaterea corupției și recalibrarea relațiilor Ungariei cu aliații occidentali, fără abandonarea ideii de suveranitate națională.

De altfel, după închiderea urnelor, Magyar a declarat: “Niciodată în istoria Ungariei democratice nu au votat atât de mulți oameni și niciun partid nu a primit un mandat atât de puternic.” Magyar a promis reforme majore: schimbări în educație și sănătate, combaterea corupției, restabilirea independenței justiției și eliminarea sistemului de patronaj politic cunoscut drept NER.

Victoria în alegeri a fost comparată de el cu momente istorice precum revoluția din 1848 și revolta din 1956 împotriva ocupației sovietice.

Magyar a anunțat că prima sa vizită externă va fi în Polonia, pentru a consolida relațiile istorice, urmând apoi o vizită la Bruxelles pentru a debloca fonduri europene de până la 17 miliarde de euro.

Ucraina, subiect electoral

Una dintre cele mai importante teme ale campaniei electorale din Ungaria a fost Ucraina.

Cu câteva zile înainte de scrutin, analiștii BBC au scris ca, inca de la inceput, campania lui Orbán s-a concentrat puternic pe războiul din Ucraina, prezentând scrutinul drept o alegere între pace și război. Premierul Fidesz a declarat constant că doar conducerea sa poate împiedica implicarea Ungariei într-un conflict militar și a acuzat Bruxellesul și opoziția că ar risca să atragă țara într-o confruntare cu Rusia.

Mesajul a reflectat poziția distinctă a lui Orbán în cadrul Uniunii Europene, unde a fost considerat cel mai apropiat lider de Moscova și unul dintre cei mai critici față de sprijinul occidental acordat Ucrainei. Orbán l-a prezentat in repetate randuri pe Magyar ca pe o “marionetă” a UE și a Ucrainei.

Deși Ungaria a oferit asistență umanitară Ucrainei, s-a opus în mod constant ajutorului militar și a întârziat sau a diluat în repetate rânduri sancțiunile UE împotriva Rusia, precum și pachetele de sprijin financiar pentru Ucraina, invocând interese economice naționale și preocupări legate de securitatea energetică, a scris Atlantic Council într-o prefață la scrutinul parlamentar.

Din februarie 2022, guvernul condus de Viktor Orbán a ales o cale solitară în cadrul NATO, refuzând categoric tranzitul de armament către Ucraina și menținând deschise canalele de comunicare cu Moscova, o poziție pe care Budapesta a numit-o “pacea pro-maghiară,” dar pe care Kievul o califică drept complicitate.

Această poziție are un anumit sprijin popular, deoarece 57% dintre maghiari se opun finanțării echipamentelor militare pentru Ucraina, iar doar 41% susțin recunoașterea Ucrainei ca stat candidat oficial la aderarea la Uniunea Europeană.

La baza acestei rupturi profunde rămâne situația celor aproximativ 150.000 de etnici maghiari din regiunea Transcarpatia, au scris analiștii. Deși Parlamentul de la Kiev a adoptat recent o serie de amendamente pentru a relaxa restricțiile privind învățământul în limbile minorităților – o condiție esențială pentru aderarea la UE – oficialii maghiari susțin că drepturile comunității nu au fost restaurate integral.

“Nu este vorba doar de politică, ci de supraviețuirea identității noastre în afara granițelor,” a declarat un oficial de rang înalt din Ministerul de Externe maghiar.

În același timp, dependența energetică de Rusia și preocupările legate de inflație continuă să influențeze atitudinile ungurilor.

De partea sa, Péter Magyar a rămas relativ rezervat în privința poziției sale față de Ucraina.  El a semnalat o abordare mai cooperantă și este probabil să adopte o atitudine mai prietenoasă față de Ucraina, inclusiv o aliniere mai strânsă cu eforturile de sprijin ale Uniunii Europene.

Comentatorii de la Atlantic Council au notat că poziția anti-rusă a liderului Tisza este bine cunoscută. Prin urmare, se poate aștepta ca Péter Magyar să joace un rol constructiv în relația cu Ucraina, în ciuda opoziției sale ferme față de o aderare accelerată a Ucrainei la blocul comunitar.

Tensiuni în creștere

Situația este delicată. Tensiunile dintre Ucraina și Ungaria au escaladat în ultimele luni, după ce, în martie, președintele Zelenski a lansat un avertisment neobișnuit de direct către premierul Orbán, în contextul blocării de către Ungaria a unui pachet de împrumuturi al Uniunii Europene în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, fonduri pe care Kievul le consideră esențiale pentru continuarea efortului de război și pentru menținerea stabilității economice.

În cadrul unui briefing susținut după o ședință de lucru cu prim-ministrul și cu membrii Cabinetului de Miniștri de la Kiev,Zelenski și-a exprimat speranța că Orbán nu va bloca ajutorul din partea UE.

“Sperăm că o singură persoană din Uniunea Europeană nu va bloca cele 90 de miliarde de euro, sau prima tranșă din cele 90 de miliarde, astfel încât soldații ucraineni să aibă arme. În caz contrar, vom da adresa acestei persoane Forțelor noastre Armate, băieților noștri. Să-l sune și să vorbească cu el în limba lor,” a declarat Zelenski. Persoana la care a făcut referire președintele ucrainean a fost interpretată pe scară largă ca fiind premierul Orbán.

Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a fost unul dintre oficialii de la Budapesta care a reacționat furios, scriind pe X că declarațiile lui Zelenski sunt “dincolo de orice limită.”

Șeful diplomației de la Budapesta a mai afirmat: “Aceasta este Ucraina. Acesta este genul de “cultură” care vine de la Kiev. Și acesta este omul pe care Bruxellesul îl admiră și țara pe care vor să o introducă rapid în Uniunea Europeană.”

Szijjártó a spus că “nimeni nu poate amenința Ungaria sau pe prim-ministrul său. Nimeni nu ne poate șantaja doar pentru că refuzăm să plătim prețul războiului Ucrainei și refuzăm să acceptăm prețuri mai mari la energie din cauza Ucrainei.”

Diplomatul ungur l-a acuzat, de asemenea, pe europarlamentarul german Manfred Weber că ar fi aliat cu Tisza. “Indiferent cât de mult (Zelenski) amenință și indiferent cât de strâns cooperează cu (președinta Comisiei Europene) Ursula von der Leyen și cu Manfred Weber, aliatul politic al partidului Tisza la Bruxelles, nu vom permite ca ei să târască Ungaria în război.”

Purtătorul de cuvânt al lui Orbán, Zoltán Kovács, a scris și el pe X: “Aceste amenințări și acest șantaj din partea (lui Zelenski) au depășit cu mult orice limită acceptabilă.”

În opinia lui Kovács, “când cineva amenință că va da adresa unei persoane soldaților ucraineni doar pentru că aceasta nu susține un alt pachet de arme de 90 de miliarde de euro, aceasta nu mai este diplomație, ci o amenințare deschisă.”

“Este revoltător. Emoțiile personale nu își au locul în astfel de chestiuni. Ungaria nu poate fi intimidată și nu vom ceda în fața șantajului,” a scris Kovács.

Amenințările lui Zelenski au fost condamnate și de liderul Tisza, care l-a apărat pe premierul Orbán, considerând că declarațiile președintelui Zelenski reprezintă amenințări.

“Niciun maghiar nu poate fi amenințat de liderul unei țări străine. Nici guvernul Orbán, nici viitorul guvern Tisza. De aceea, de aici, din Szarvas, îi cer președintelui Ucrainei să își clarifice cuvintele, iar dacă într-adevăr a spus acest lucru, să le retragă,” a declarat Péter Magyar.

Magyar a cerut conducerii Uniunii Europene “să rupă toate relațiile cu Ucraina până când președintele Zelenski își explică declarațiile și își cere scuze Ungariei pentru afirmația făcută.”

În plus, tensiunile dintre Ucraina și Ungaria au escaladat în ultimele săptămâni după oprirea fluxului de petrol prin conducta Drujba, instalația prin care Ungaria își asigură majoritatea petrolului rusesc, despre care Budapesta crede că Kievul a oprit-o în mod deliberat. Oprirea ei a devenit un instrument de presiune politică în conflictul dintre Budapesta, Kiev și Bruxelles.

În februarie, ministrul Szijjártó a anunțat că țara sa va bloca al 20-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei din cauza disputei care are în centru conducta Drujba.

Autoritățile ucrainene au declarat că conducta Drujba, care furnizează petrol către Ungaria și Slovacia, a fost avariată de un atac rusesc pe 27 ianuarie. Budapesta și Bratislava susțin însă că Kievul nu repornește intenționat conducta. Drujba, care se întinde din estul Rusiei până în Europa Centrală și furnizează cantități semnificative de petrol pentru Ungaria și Slovacia.

Potrivit Center for the Study of Democracy, un institut european de politici publice, petrolul rusesc a reprezentat 92% din importurile energetice ale Budapestei anul trecut. Orbán a susținut frecvent că țara sa nu are alternative viabile la importurile din Rusia.

Potrivit autorităţilor ucrainene, oleoductul Drujba a fost avariat de lovituri ruseşti la sfârşitul lunii ianuarie la Brodî. Însă premierul de la Bratislava, Robert Fico, citând rapoarte ale serviciilor secrete slovace, a afirmat că lucrările de reparaţie sunt încheiate, acuzând guvernul ucrainean că nu reia livrările pentru a exercita un “şantaj” asupra Ungariei, întrucât Orban refuză să o susţină în războiul cu Rusia şi se împotriveşte unei aderări viitoare a Ucrainei la UE.

Schimbare de atitudine

Acesta este contextul în care G4Media a discutat cu mai mulți analiști ai scenei politice din Ungaria, de la care a vrut să afle cum este percepută poziția lui Péter Magyar față de Ucraina și la ce fel de relație ar trebui să se aștepte guvernul de la Kiev din partea Ungariei cu Tisza la guvernare?

În opinia lui Zsolt Enyedi, profesor în cadrul Departamentului de Științe Politice și cercetător senior la Democracy Institute, cu sediul la Viena și Budapesta, “Péter Magyar va menține problema minorității maghiare pe agendă și nu va fi deosebit de generos din punct de vedere financiar cu Ucraina.”

În opinia analistului, Magyar “cu siguranță nu va trimite arme și nu va fi de acord cu aderarea accelerată a Ucrainei la Uniunea Europeană. Însă nu va bloca sprijinul UE pentru Ucraina și nu va face campanie împotriva sancțiunilor anti-rusești.”

Concluzia profesorului Enyedi a fost că Magyar “va fi un partener pragmatic, relativ constructiv” în relația cu guvernul de la Kiev.

Alți analiști consultați de G4Media s-au referit și el la “poziția pragmatică” și “oarecum precaută” față de Ucraina adoptată de Magyar, despre care spun că reprezintă o schimbare notabilă față de cea a lui Viktor Orbán, deși menține unele dintre aceleași constrângeri naționale.

Ei s-au referit la comentariul recent al lui Magyar, care a afirmat că este deschis comunicării cu Moscova, dar nu o va iniția în mod proactiv. “Dacă Vladimir Putin sună, voi răspunde,” a afirmat liderul Tisza după alegeri, adăugând că i-ar spune președintelui rus că “ar fi bine să se încheie vărsarea de sânge după patru ani.”

Magyar a recunoscut că o astfel de conversație ar fi probabil scurtă și că Putin nu va pune capăt războiului doar la sugestia sa.

Comentatorii s-au referit și la faptul că, deși este mai aliniat cu Uniunea Europeană decât predecesorul său, Magyar rămâne precaut în privința implicării militare directe în Ucraina. De altfel, așa cum am menționat anterior, el a menținut o politică de opoziție față de trimiterea de arme sau trupe în Ucraina din partea Ungariei.

Pe de altă parte, spre deosebire de Orbán, Magyar a făcut campanie pentru deblocarea pachetului de împrumuturi al UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, care fusese anterior blocat prin veto. Acest lucru este considerat un progres major pentru finanțarea efortului de război al Kievului, consideră experții consultați de G4Media.

Situația este complet diferită atunci când vine vorba de aderarea Ucrainei la UE. Analiștii au notat că Magyar este mai puțin “entuziast” decât alți lideri occidentali în privința accelerării aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, despre care a spus luni, la o zi după victoria în alegeri, că nu o va susține.

El a condiționat eventuala aderare a Ucrainei la UE de organizarea unui referendum în Ungaria, sugerând că populația ungară ar trebui să aibă ultimul cuvânt într-o integrare atât de importantă.

Liderul Tisza a declarat anterior că nu este în interesul Ungariei să intre într-o “integrare forțată” cu Ucraina fără garanții adecvate.

În sfârșit, în ceea ce privește dependența energetică de Moscova, Magyar a criticat dependența totală a guvernului anterior de energia rusească și a promis că va revizui și, eventual, renegocia contractele energetice cu Rusia pentru a diversifica mixul energetic al Ungariei până în 2035.

Tisza a promis, de asemenea, să lanseze o revizuire completă a proiectului centralei nucleare din Ungaria, care este condus de compania rusă Rosatom.

De asemenea, diplomații UE se așteaptă ca Magyar să fie mai puțin dispus să folosească veto-ul Ungariei pentru a bloca pachetele mai ample de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei.

În ansamblu, abordarea lui Magyar este descrisă de analiști drept “pro-europeană, dar cu prioritate pentru Ungaria,” urmărind să restabilească poziția țării în NATO și în Uniunea Europeană, evitând în același timp politici care, în opinia sa, ar putea implica direct Ungaria în conflictul dintre Ucraina și Rusia.

Ce crede Kievul

Victoria lui Magyar și a partidului Tisza a fost primită cu entuziasm prudent la Kiev, mai ales după ce, în prima conferință de presă de după victoria electorală, viitorul premier de la Budapesta a spus că “Ucraina este victima în acest război,” subliniind clar poziția sa față de invazia pe scară largă a Rusiei.

“Pe baza Memorandumului de la Budapesta din 1994, Ucraina are tot dreptul și, în opinia mea, un guvern are și datoria de a-și păstra integritatea teritorială și suveranitatea,” a spus Magyar luni.

El a adăugat totuși că, deși urmărește “relații prietenoase” cu toți vecinii Ungariei, poziția sa față de Ucraina nu va reprezenta o schimbare radicală față de cea a predecesorului său.

Euronews a notat că, pentru Kiev, disponibilitatea Budapestei de a dialoga reprezintă deja o schimbare majoră față de politica de veto total a premierului în exercițiu Viktor Orbán.

În dimineața de după alegeri, Kievul a ridicat avertismentul adresat cetățenilor ucraineni de a evita călătoriile în Ungaria, a anunțat ministrul de externe al Ucrainei. Asta după ce, la începutul lunii martie, Kievul și-a avertizat cetățenii că nu este sigur să călătorească în țara vecină după ce autoritățile ungare au reținut șapte agenți ucraineni de transport de valori.

Ministrul Andrii Sybiha a declarat că campania electorală din Ungaria “a fost plină de retorică anti-ucraineană,” dar că aceasta este acum “în spatele nostru.”

“Prin urmare, riscul crescut de provocări care a dus la aceste restricții a scăzut,” a adăugat el.

Ulterior, el a spus că “decizia maghiarilor (de la alegeri) a marcat înfrângerea politicii de șantaj și a propagandei anti-ucrainene… Dar vreau, de asemenea, să stabilesc așteptări realiste pentru ucraineni. Urmează o muncă dificilă, pragmatică și calmă pentru a găsi un teren comun, a restabili respectul reciproc și a implementa interese pragmatice comune. Vom lucra pentru a restabili relațiile de bună vecinătate în interesul ambelor țări și al Europei în ansamblu.”

De partea sa, președintele Zelenski a salutat victoria opoziției din Ungaria drept “victoria luminii asupra întunericului” și a făcut apel la relații “pragmatice și prietenoase” cu noua administrație de la Budapesta.

“Sunt sigur că vom coopera cu Ungaria,” a declarat el, exprimându-și speranța că Ucraina va putea “construi relațiile” cu noul guvern de la Budapesta pe baza “cooperării” și “respectului reciproc.”

“Alegerile în care poporul maghiar și-a făcut alegerea au avut loc duminică, 12 aprilie. În Ucraina am sărbătorit Paștele în acea zi, victoria luminii asupra întunericului. Cred că este foarte simbolic,” a spus Zelenski.

În acest context, Euronews a reamintit că Magyar a vizitat Kievul în iulie 2024, la câteva zile după ce Moscova a lansat rachete asupra celui mai mare spital de copii din Ucraina, Okhmatdyt, renumit pentru tratamentele oncologice.

El a oferit ajutor umanitar și aproximativ 40.000 de euro, strânși de partidul său Tisza În timpul vizitei, Magyar a adus un omagiu soldaților ucraineni căzuți în Piața Mihailivska.

Concluzia analiștilor străini legată de relația Budapestei cu Ucraina, după victoria celor de la Tisza în alegerile de duminică, a fost sintetizată de Politico, care a scris că Kievul privește cu optimism prudent victoria lui Péter Magyar în scrutinul din 12 aprilie, considerând-o o posibilă resetare a relațiilor după ani de tensiuni.

Kievul vede în înfrângerea lui Viktor Orbán o lovitură pentru influența Moscovei și o șansă de deblocare a sprijinului financiar al UE pentru Ucraina, în special a pachetului de 90 de miliarde de euro.

Totuși, oficialii ucraineni subliniază că îmbunătățirea relațiilor nu va fi rapidă. Deși Magyar nu are poziții anti-ucrainene și recunoaște Rusia ca agresor, el se opune accelerării aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și nu intenționează să contribuie financiar la pachetul de împrumut al UE.

Kievul anticipează și dispute continue pe teme practice, inclusiv legate de conducta Drujba și dependența energetică de Rusia, Magyar semnalând că Ungaria va continua să se bazeze pe energie rusă pe termen scurt.

Comentatorii concluzionează că alegerile din Ungaria deschid un nou capitol în relația cu Ucraina și reduc tensiunile dintre Budapesta și Kiev, dar că dezacordurile majore vor continua, simultan cu o diplomație lentă și prudentă.

Surse : BBC, Atlantic Council, Ukrinform, 444, Telex, Reuters, Euronews, The Guardian, Politico, Europa.eu, Facebook, X