ANALIZĂ Jumătate dintre ilfoveni s-au născut în alt județ / Zonele care atrag populație și cele din care se pleacă / Românii din Botoșani și Teleorman sunt cei mai statornici: peste 70% au rămas în localitatea în care s-au născut

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Peste jumătate dintre cetățenii care locuiesc în Ilfov s-au născut în alt județ, conform datelor Institutului Național de Statistică, actualizate după ultimul recensământ. Doar 38,58% din populație locuiește acum în localitatea în care s-a născut potrivit unei analize realizate de Turnul Sfatului.

Doar unul din doi bucureșteni s-a născut în Capitală, potrivit datelor. Din 1,7 milioane de locuitori, conform datelor din recensământ, 988 de mii s-au născut în București, ceea ce repreintă 57,5% din total.

Cu peste 55% din populație născută în alt județ decât cel de reședință, Ilfovul nu mai este doar o zonă agricolă limitrofă Capitalei, ci a devenit destinația finală pentru o mare parte din migrația internă a României.

Mai mult de jumătate dintre locuitorii săi sunt „venetici”, oameni care s-au mutat aici fie din București, căutând liniște și spațiu, fie direct din provincie, atrași de mirajul oportunităților din jurul metropolei.

Acest model se replică, la o scară diferită, în marile centre regionale. Municipiul București, cu peste 40% din populație născută în afara sa, rămâne principalul aspirator de resurse umane al țării. Urmează județul Timiș, unde aproape 37% dintre locuitori provin din alte județe, și Brașovul, cu peste 32%, confirmând statutul lor de motoare economice care atrag forță de muncă din toată țara.

Județul Sibiu se plasează onorabil în acest clasament al atractivității, ocupând o poziție între primele 10 județe la nivel național. Aproape un sfert din populația totală a județului (24,83%) este născută în alt județ, ceea ce îl plasează peste media națională de aproximativ 20%.

Această cifră demonstrează dezvoltarea economică a zonei, care reușește să atragă constant noi locuitori, depășind procentual chiar și județe cu reputație puternică, precum Clujul sau Prahova.

La polul opus, județele din nord-estul țării, precum Botoșani și Suceava, rămân zone cu o populație preponderent autohtonă, nereușind să atragă fluxuri semnificative de migranți interni, ci funcționând mai degrabă ca bazine de emigrare.

Interesant este și aspectul de gen al acestei migrații. Datele sugerează o mobilitate ușor mai ridicată în rândul femeilor.

Atât în Ilfov, cât și în Sibiu sau Timiș, procentul femeilor venite din alte județe este superior celui al bărbaților. Acest lucru poate fi explicat fie prin migrația matrimonială, fie prin structura pieței muncii din zonele urbane, care oferă numeroase oportunități în sectorul serviciilor, domeniu ce atrage preponderent forță de muncă feminină.

După procentul populației născută în străinătate, stabilită în țară, conduc județene din estul țării, o posibilă explicație fiind populația din Republica Moldova care s-a stabilit aici.

În Botoșani, procentul de persoane născute în străinătate și stabilite aici este de 4,5%, 5,17% în cazul bărbaților și 3,86% în cazul femeilor. În Iași, procentul este de 3,77%, Suceava este de 3,31%, iar în Vaslui – 3,40%. Media națională este de 2,02%.

Județele cu cele mai mic procente sunt cele aflate cu predilecție în centrul țării: Prahova (1,10%), Harghita (1,12%), Gorj (1,13%), Giurgiu (1,08%) și Covasna (1,12%).