Analiză Deutsche Welle: Dosarul 10 august se îndreaptă cu pași repezi spre prescrierea faptelor. Tribunalul Militar București a dispus o nouă amânare

Jandarmii acuzați de violențele comise la „Mitingul Diasporei” din 2018 pot scăpa nepedepsiți. Nu pentru că nu sunt vinovați, ci pentru că justiția a amânat din nou cazul și îl împinge spre termenul de prescripție, se arată într-o analiză Deutsche Welle, preluată de Rador Radio România.

O nouă amânare în Dosarul 10 august a fost decisă luni, 9 decembrie 2024, de Tribunalul Militar București. Zece dintre persoanele vătămate în timpul intervenției abuzive a jandarmilor împotriva participanților la mitingul din Piața Victoriei, din vara anului 2018, așa-numitul „Protest al diasporei”, nu au putut fi citate, ceea ce, a decis judecătorul militar Nicolae George Octavian, reprezintă un viciu de procedură. Este vorba despre zece din cele în jur de 350 de persoane vătămate care s-au constituit parte civilă în dosar și cer despăgubiri. Amânarea este deja a doua în această fază a procesului, după mai multe survenite și în camera preliminară.

Publicația germană mai amintește că primul termen de judecată a dosarului a fost la abia cinci ani de la incidentele provocate „într-o perioadă în care guvernarea PSD-ALDE încercase prin jonglări parlamentare să modifice legile justiției în beneficiul conducerii pesediste din epocă, exercitată în special de Liviu Dragnea, dar și al altor mari corupți.”

În după amiaza zilei de 10 august 2018, dar mai ales după lăsarea serii, jandarmeria a intervenit cu gaze lacrimogene și cu tunuri cu apă împotriva protestatarilor pașnici. În anumite cazuri, militarii trupelor speciale au acționat mult mai violent, agresând persoane aflate în piață. Sute de protestatari au fost răniți, iar reacția autorităților a fost criticată pe scară largă, atât la nivel național, cât și internațional. Au fost trimiși în judecată 16 inculpați, între care fostul director adjunct al Jandarmeriei București colonelul Laurențiu Cazan, pentru abuz în serviciu și fals intelectual, fostul inspector de jandarmerie Sebastian Cucoș, acuzat de abuz în serviciu, la fel ca prim-adjunctul inspectorului general al Jandarmeriei Române, Cătălin Șindile. Pentru ceilalți 13, capul de acuzare este „purtare abuzivă”, scrie Deutsche Welle.

Ajuns la Parchetul anti crimă organizată și terorism DIICOT, dosarul a fost clasat în 2020 de Tribunalul București, pe motivul invocat de procurorii antimafie că șefii Jandarmeriei nu puteau anticipa direcția în care o va lua protestul și, deci, nu au intervenit cu premeditare.

Ancheta a fost redeschisă în anul următor la cererea uneia dintre victimele abuzurilor Jandarmeriei, Ioan Crăciuneanu, rănit la picior în urma exploziei unei grenade cu gaz lacrimogen. La înfățișarea din 9 decembrie, Crăciuneanu a criticat încă din sala de tribunal decizia de amânare și a acuzat „o nouă încercare de tergiversare” a justiției române, cu intenția clară de a ajunge cu dosarul la termenul de prescriere.

Într-o declarație pentru DW, Crăciuneanu a apreciat că „argumentele nu au fost argumente, au fost pretexte” și că „unele reguli sunt mai importante decât altele pentru justiția română. Procedura, spre exemplu, este mult mai importantă decât dreptatea, actele birocratice decât actul de justiție”.

Toni Decean, avocatul comunității Declic, amintește, pentru DW „cum, la termenele anterioare, în camera preliminară, jandarmii, inculpații, s-au folosit de avocați pentru a tergiversa. Am văzut avocați ai jandarmilor dându-și demisia pe ultima sută de metri”, printre alte metode de a obține noi amânări. Pentru ca acest dosar să aibă o șansă, judecătorul ar trebui să stabilească termene în fiecare săptămână, astfel încât dosarul să nu ajungă la termenul de prescripție, care este în 2026, a mai precizat Decean. „Dacă nu va proceda de asemenea manieră și dacă după 17 ianuarie vom avea termene de judecată la o lună de zile, atunci cred că este previzibil rezultatul care se dorește”.

Ioan Crăciuneanu, care a solicitat și o anchetă împotriva decidenților politici care ar fi dispus represiunea din 10 august (Speranța Cliseru, pe atunci prefect al Capitalei; Carmen Dan, care coordona atunci Ministerul de Interne, și Liviu Dragnea, fost președinte al PSD), este în schimb convins că dosarul va fi rezolvat – dacă nu de sistemul juridic românesc, cel târziu „de către instanțe internaționale, cu o nouă umilire absolută a statului român și, până la urmă, de către cărțile de istorie care vor consemna această șaradă”.