ANALIZĂ Ce se întâmplă cu Guvernul Dăncilă după dezertarea ALDE din coaliție. Variante posibile și asemănări cu situația Guvernului Boc, de acum 10 ani

Guvernul Dăncilă se găsește, după plecarea ALDE din Coaliție, într-o situație asemănătoare celei din 2009, când Guvernul Boc 1 a fost părăsit de PSD, asumându-și o guvernare minoritară. Și atunci, ca și acum, alegerile prezidențiale erau foarte apropiate.

Viorica Dăncilă va trebui să-i înlocuiască pe miniștrii ALDE și, cu noua componență a guvernului, va trebui să meargă în Parlament pentru un nou vot de încredere. Are la dipsoziție 45 de zile, timp în care guvernul funcționează ca interimar.

Constituția prevede la articolul 85, alineatul trei, că în cazul în care se schimbă componența politică a guvernului, este nevoie de un nou vot în Parlament care să testeze dacă guvernul mai are sau nu majoriate.

• (3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.

Or, problema PSD este că, potrivit aritmeticii Parlamentare, fără susținerea ALDE sau UDMR, guvernul are puține șanse de supraviețuire, în cazul în care nu este susținut discret chiar de opoziție. Oficial însă, liberalii au anunțat luni, prin Ludovic Orban, că vor depune moțiune de cenzură și că vor încerca să provoace chiar alegeri anticipate.

Potrivit cutumei, chiar dacă PSD a pierdut partenerul de coaliție prin ieșirea ALDE de la guvernare, va avea dreptul să propună președintelui un prim-ministru, în calitate de partid câștigător al alegerilor parlamentare, o altă asemănare cu Guvernul Boc.

La fel s-a întâmplat și în urmă cu zece ani. Atunci, PSD și PC au părăsit coaliția de guvernare, iar PDL și-a asumat susținerea unui guvern minoritar restrâns, format din zece miniștri, majoritatea gestionând câte două portofolii.

O soluție de avarie la care ar putea fi nevoită să apeleze și Dăncilă. Guvernul minoritar al lui Emil Boc a rezistat de la 1 octombrie până în 13 octombrie 2009, când a fost demis de Parlament ca urmare a unei moțiuni de cenzură a Opoziției.

În perioada următoare, acel guvern a funcționat ca guvern interimar cu atribuții restrânse pe întreaga perioadă electorală, până la 23 decembrie 2009, când a fost validat un nou guvern.

S-a vorbit atunci și despre un joc al lui Traian Băsescu, președintele în funcție în 2009, care a reușit să mențină guvernul aproape 3 luni, până după alegeri. Acesta l-a desemnat în data de 14 octombrie pe Lucian Croitoru drept premier. Croitoru nu a reușit să obțină votul de învestitură în Parlament. O altă încercare de atunci a președintelui a fost și cu Liviu Negoiță.

Acum însă, președintele Iohannis nu mai joacă în aceeași echipă cu Dăncilă, așa cum jucau Băsescu și Boc, astfel încât guvernul condus de aceasta este mult mai expus.

Eventuala cădere a cabinetului Dăncilă în urma unei moțiuni și imposibilitatea formării unei alte majorități care să treacă prin Parlament va repune România în situația de acum zece ani.

Din punct de vedere tehnic, Constituția spune că preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Și în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului. Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita această atribuţie numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea prim-ministrului.

Aceasta înseamnă pentru Viorica Dăncilă că înlocuirea miniștrilor ALDE cu alții schimbă compoziția politică a guvernului, ceea ce înseamnă că va trebui să primească aprobarea Parlamentului pentru noul guvern, construit fără oamenii lui Tăriceanu.

Foto: Dancila și Tăriceanu, acum adversari politici (INQUAMPhotos / Alexandru Busca)