ANALIZĂ Ce ar putea deraia realegerea lui Trump la Casa Albă în 2020?

În toamna anului trecut, Moody’s Analytics anticipa că președintele Donald Trump va câștiga fără probleme un nou mandat de lider al Statelor Unite la alegerile ce se vor desfășura în noiembrie 2020, creditând starea bună a economiei americane pentru foarte posibilul succes electoral al republicanului. „Dacă alegătorii ar vota în primul rând pentru ce au în buzunare, președintele își va zdrobi competitorii,” susținea o analiză a companiei, care a reușit să prezică cu exactitate câștigătorul fiecărui scrutin prezidențial american începând din 1980, cu excepția celui din urmă cu trei ani (când Trump a învins-o pe rivala sa democrată, Hillary Clinton). Unele voci au criticat însă studiul realizat de Moody’s, afirmând că există suficiente motive pentru care victoria lui Trump nu este una certă. Dar care ar fi lucrurile care ar putea deraia realegerea republicanului la Casa Albă în 2020?

Potrivit Modelului Electoral Prezidențial 2020, Moody’s Analytics anticipează o victorie clară a președintelui Trump la alegerile din acest an. Compania a realizat trei modele economice diferite pentru a evalua cursa din 2020 și, în fiecare dintre ele, republicanul este creditat cu câștigarea detașată a competiției în fața rivalului democrat, indiferent care ar fi acesta. Compania de analiză susține că singura șansă reală a Partidului Democrat de a câștiga Casa Albă va fi o prezență masivă la vot a susținătorilor democrați și a independenților care preferă democrații.

Exceptând cazul în care până la alegeri nu se va produce o situație neobișnuită (spre exemplu, Trump va fi înlăturat din funcție ca urmare a Ukrainegate), victoria republicanului în Colegiul Electoral ar putea depăși cu ușurință succesul său din 2016 împotriva lui Hillary Clinton. În noiembrie 2016, Trump a obținut 304 de voturi, față de doar 227 pentru contracandidata sa democrată (Colegiul Electoral este un corp de electori constituit la fiecare patru ani cu scopul exclusiv de a alege președintele și vicepreședintele Statelor Unite. Colegiul este format din 538 de alegători, iar pentru a câștiga alegerile este necesară o majoritate absolută de 270 de voturi).

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Experții de la Moody’s și-au bazat analizele pe ceea ce cred consumatorii americani despre propria lor situație financiară, pe câștigurile pe care piața bursieră le-a obținut în timpul mandatului lui Trump și pe perspectivele șomajului, care au scăzut la minimul ultimilor 50 de ani. În cazul în care aceste variabile se vor menține, președintele republican pare că nu va avea nicio problemă să obțină un nou mandat de patru ani.

Sunt însă suficienți analiști americani care afirmă că victoria lui Trump nu este bătută în cuie și că nominalizatul Partidului Democrat, indiferent că se va numi Bernie Sanders, Elizabeth Warren, Michael Bloomberg sau chiar Hillary Clinton, va reuși să câștige detașat fotoliul de la Casa Albă. Iată câteva dintre motive:

Economia Statelor Unite nu este atât de puternică pe cât susțin republicanii că este. Chiar dacă americanii nu vor fi martorii unei recesiuni până de ziua alegerilor (3 noiembrie), numărul celor nemulțumiți financiar și economic va fi ridicat, cred analiștii, care dau ca exemplu creșterea inegalității veniturilor în ultima perioadă, ceea ce a făcut ca bogații să fie cei care beneficiază de expansiunea pieței de capital și nu clasa de mijloc.

În plus, experții cred că bogații și companiile mari au fost cei care au câștigat de pe urma Legii privind reducerea impozitelor din 2017, cu câștiguri nesemnificative pentru muncitorii americani obișnuiți. Moody’s Analytics a constatat recent că doar 20% din economiile de impozit pe profit au mers către investiții, restul fiind folosit la răscumpărarea de acțiuni și creșteri ale dividendelor.

Creșterea conomică sub Trump a atins nivelul maxim de 2.9% în 2018, după care a încetinit și probabil va fi de circa 2% pentru 2019, cu o creștere și mai lentă aproape certă în acest an. Acest lucru ar trebui să fie suficient pentru a menține rata șomajului scăzută, dar nu neapărat suficient pentru a-l ajuta pe Trump să recâștige alegerile. Cercetările realizate de Alan Abramowitz, de la Centrul pentru Politică al Universității din Virginia, arată că un președinte în funcție a cărui susținere populară este negativă (iar rata de favorabilitate a lui Trump este constant sub 50%) are nevoie de o creștere economică cuprinsă între 2% și 3% pentru a câștiga realegerile, lucru care nu se întâmplă cu actualul lider de la Casa Albă.

La toate acestea se adaugă îngrijorările privind apariția, spre sfârșitul anului 2020, a semnelor unei recesiuni, care vor afecta bursele și vor provoca panica consumatorilor (și alegătorilor) americani.

Procedura de destituire a lui Trump. Actualul lider de la Casa Albă, și candidatul Partidului Republican la alegerile din noiembrie 2020, este primul președinte din utimii 150 de ani cand candidează pentru realegere după ce a fost pus sub acuzare de către Camera Reprezentanților. Chiar dacă, așa cum anticipează cei mai mulți experți politici, el va fi achitat de către Senatul majoritar republican în scandalul Ukrainegate, criza politică și legală care are loc în acest moment la Washington (și care domină buletinele de știri cu informații negative despre liderul Statelor Unite) va avea darul să erodeze susuținerea de care beneficiază Trump și să modifice treptat opinia alegătorilor independenți.

Mașina financiară a lui Michael Bloomberg. Așa cum anticipam într-un material din toamna trecută, intrarea miliardarului Michael Bloomberg în cursa prezidențială pentru Casa Albă din 2020 are darul de a complica și mai mult lucrurile pe scena politică din Statele Unite, cu repercusiuni importante atât pentru competiția internă din cadrul Partidului Democrat, cât și pentru rezultatul final al scrutinului care va decide liderul Americii.

Cel mai probabil, fostul primar al orașului New York nu va câștiga nominalizarea prezidențială a democraților, în ciuda faptului că, de la anunțul său privind intrarea în cursă, popularitatea sa a crescut constant. Analiștii cred însă că miliardarul în vârstă de 77 de ani ar putea ajunge să fie cel mai influent democrat din campanie, având de partea lui un avantaj major: fonduri electorale nelimitate. Bloomberg a fost unul dintre cei mai de succes bancheri de pe Wall Street, înainte de a crea imperiul de media financiară care îi poartă numele. Potrivit Forbes, averea sa este estimată la 52 miliarde de dolari, cu mult peste cea a lui Trump (estimată la 3.1 miliarde de dolari).

Beneficiind de acești bani, Bloomberg poate să angajeze personal de campanie și să construiască o infrastructură electorală puternică în state-cheie, precum Wisconsin, Florida și Michigan. Averea sa uriașă îi oferă o șansă de care ceilalți candidați democrați nu beneficiază, iar sursele spun că nu este exclus ca el să cheltuie până la 500 de milioane de dolari din propriul buzunar pentru a obține nominalizarea democraților. Forța sa financiară a fost dovedită de altfel. recent, când grupul său Everytown pentru Gun Safety a injectat 2.5 milioane de dolari pentru alegerile din Virginia, reușind să câștige controlul complet al legislaturii din acest stat. În plus, contribuțiile lui financiare de 94.6 milioane de dolari au fost considerate cruciale pentru victoria democraților în alegerile pentru Camera Reprezentanților de la Washington în toamna anului 2018 (Merită menționat că Bloomberg și-a asigurat realegerea ca primar republican de New York în 2005 după ce a cheltuit 84 de milioane de dolari din banii proprii, în timp, patru ani mai târziu, și-a depășit rivalii cu cel puțin 10 la 1 după ce a investit 108 milioane de dolari în cursa sa electorală). Indiferent că el va fi sau nu candidatul democraților, cheltuielile lui Bloomberg în cursa Partidului Democrat vor aduce probabil un avantaj financiar major pentru stânga americană.

Eșecul lui Trump de a propune un plan de îngrijări medicale. Acest lucru este o bilă neagră pentru republican. Chiar și într-o economie decentă, asistența medicală este o problemă cronică pentru mulți oameni care nu au asigurare și alții care au, dar care trebuie să acopere o parte dintre cheltuielile medicale. Iar în Statele Unite, acestea nu sunt deloc mici.

Până în acest moment, Adiministrația Trump nu a prezentat niciun plan în ceea ce privește asistența medicală, iar analiștii cred că singurele efoturi în acest domeniu sunt cele făcute pentru a elimina complet Affordable Health Care adoptată în în 2010 în timpul președintelui democrat, Barack Obama. Administrația Trump rămâne parte a unui proces controversat care încearcă să elimine complet legea, cu șanse mari de reușită la tribunal.

De partea lor, candidații democrați, de la Bernie Sanders la Amy Klobuchar, au prezentat fiecare un plan de îngrijiri medicale, chiar dacă, spre exemplu, Medicare for all anunțat de senatorul de Vermont este considerat mult prea radical de mulți alegători americani. Trump și republicanii critică însă constant planurile medicale ale democraților, despre care afirmă că reprezintă „medicina socializată” și că vor îngreuna bugetul federal cu trilioane de dolari.

Ajutorul acordat democraților de către Barack Obama. Fostul lider de la Casa Albă este încă o figură mitică pentru mulți alegători democrați. Până în acest moment, Obama s-a abținut să-l atace în mod direct pe Trump sau să-și anunțe susținerea clară pentru vreunul dintre candidații democrați. Analiștii cred însă că, odată ce democrații își vor desemna candidatul pentru Casa Albă 2020, Obama își va anunța susținerea deplină pentru acesta și îi va face campanie electorală. Acest lucru ar putea contribui la stimularea participării alegătorilor din grupurile minoritare (afro-americani, hispanici, LGBTQ), care a fost slabă în 2016 și a contribuit la pierderea alegerilor de către Hillary Clinton.

Nu este exclus ca susținerea lui Obama să readucă în tabăra democraților și pe acei alegători moderați sau independenți care îl susțin pe Trump pentru că îi detestă pe democrații radicali, așa cum este Bernie Sanders. În acest context, merită reamintit că, doar în urmă cu câteva săptămâni, fostul lider de la Casa Albă a lansat un avertisment pentru candidații democrați la președinție, atragându-le atenția împotriva politicilor care nu sunt „înrădăcinate în realitate.” Obama, care nu și-a anunțat deocamdată sprijinul public pentru niciunul dintre candidații la Casa Albă, a spus că democrații riscă să-i îndepărteze pe alegători dacă se îndreaptă prea mult spre stânga politică. Fostul președinte a afirmat că majoritatea alegătorilor americani nu doresc „să demoleze sistemul și apoi să îl refacă.”

Comentariile fostului lider de la Casă Albă au fost văzute de analiști ca o critică voalată a senatorilor Sanders și Warren, percepuți ca doi dintre cei mai radicali candidați din lista democraților. Ambii au cerut schimbări politice și economice de anvergură – Sanders a vorbit chiar de o „revoluție” -, promovând de exemplu politici care ar pune capăt asigurărilor de sănătate private, ar duce la anularea datoriilor la împrumuturile studențești și ar permite decriminalizarea trecerilor ilegale ale frontierei.

Vorbind despre șansele democraților la prezidențiale, unii comentatori cred  că este foarte important ca aceștia să accepte trei lucruri pentru a-l putea învinge pe republican în cursa pentru Casa Albă din acest an: Trump nu a furat alegerile din 2016 și nu a fost ajutat de către Moscova, economia merge bine și alegătorii, în special republicani, nu mai trebuie denigrați constant si tratati cu aroganță.

Un posibil conflict armat cu Iranul. După luni de zile în care nu au reacționat la provocările regimului de la Teheran și după avertismente repetate, Casa Albă a ordonat vinerea trecută eliminarea generalului iranian, Qassem Soleimani, temutul comandant al forţei Al-Quds, unitatea de elită a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice. Am explicat recent de ce atacul cu rachete care l-a ucis pe generalul Soleimani – acuzat de uciderea a sute de militari americani, de ajutorul oferit dictatorului Bashar al Assad în masacrarea a sute de mii de sirieni, de susținerea acordată rebeilor houthii din Yemen și de implicarea sa directă în reprimarea sângeroasă a sute de manifestanți irakieni care au demonstrat săptămânile trecute împotriva influenței regimului de la Teheran în propria lor țară – a fost un act justificat, care schimbă semnificativ jocurile în Orientul Mijlociu și care are implicații geopolitice, militare și simbolice majore nu doar pentru această regiune, ci pentru întreg mapamondul.

Decizia lui Trump, despre care am scris ca a avut si o motivație electorală semnificativă, a divizat însă și mai mult societatea americană, liderii democrați grăbindu-se să critice mișcarea Casei Albe și să avertizeze în privința riscului unui conflict pe scară largă cu regimul islamist de la Teheran. De altfel, preşedinta democrată a Camerei Reprezentanţilor din Congresul american, Nancy Pelosi, a declarat că în zilele următoare va fi introdusă şi votată o rezoluţie asupra puterilor militare, pentru a limita acţiunile militare ale preşedintelui Trump cu privire la Iran. Este de aşteptat ca rezoluţia să fie susţinută în Camera Reprezentanţilor condusă de democraţi, însă este puţin probabil ca ea să treacă de Senat, care este controlat de republicanii ce îl susţin pe Trump, dintre care mulţi au declarat că aprobă acţiunea preşedintelui cu privire la Iran.

Este clar însă că reacția Iranului la eliminarea lui Soleimani și evoluția lucrurilor între cele două țări în următoarea perioadă va avea efecte majore și asupra felului în care alegătorii americani vor vota în noiembrie 2020 și dacă Trump va obține sau nu un nou mandat la Casa Albă.

Surse: Yahoo News, CNBC, ABC, Newsweek

Foto: G4Media.ro