Analiza alegerilor din România, Polonia și Portugalia confirmă avansul extremei drepte pe continentul european

Nu vă lăsați păcăliți de tripla alegere de duminică: Dreapta dură este mai puternică ca niciodată, avertizează Politico.

Centriștii au răsuflat ușurați duminică, când candidații lor și-au învins rivalii de dreapta în trei alegeri care au coincis în întreaga Europă.

În România, centristul Nicușor Dan a depășit așteptările învingându-l pe liderul de extremă dreaptă George Simion în turul doi al alegerilor prezidențiale. În Polonia, liberalul Rafał Trzaskowski l-a depășit pe rivalul său Karol Nawrocki, susținut de Lege și Justiție, pentru a obține cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale. Și în alegerile anticipate din Portugalia, formațiunea de extremă dreapta Chega s-a impus în fața partidelor de centru, deși niciunul nu a obținut majoritatea.

Cei de la Bruxelles s-au relaxat de teama că o recrudescență a candidaților de extremă dreapta și eurosceptici ar putea câștiga teren în țări care sunt membri de bază ai UE și aliați-cheie ai NATO.

Dar, în ciuda victoriilor centriștilor, alegerile de duminică nu pot fi considerate o înfrângere pentru dreapta.

România

Sprijinul pentru politicienii ultranaționaliști a crescut rapid în România.

Prezența ridicată la vot l-a salvat pe moderatul Nicușor Dan, pe care majoritatea românilor l-au ales duminică seara președinte al țării. Primarul neafiliat al Bucureștiului, un candidat pro-UE care a făcut campanie pentru reformă, l-a învins în turul doi pe George Simion de la partidul extremist AUR.

România este o piatră de temelie a UE și a alianței de apărare NATO. Dar ascensiunea lui Simion, un Trumpist autodeclarat care susține reducerea ajutorului militar acordat Ucrainei, a alimentat temerile că țara cu 19 milioane de locuitori ar putea fi destabilizată dacă el ar fi ales președinte – deși s-a străduit să calmeze aceste temeri.

Șansele erau împotriva lui Dan, care a trebuit să recupereze teren după ce Simion a obținut o victorie confortabilă în primul tur. Simion s-a prezentat drept succesorul ultranaționalistului Călin Georgescu, a cărui victorie șoc din noiembrie a dus la anularea alegerilor din cauza unor acuzații de interferență rusească.

Duminică, Dan l-a învins pe Simion cu o diferență de 7 puncte.

Dan a confirmat luni că România va „continua să fie un aliat ferm” al NATO și se va „concentra pe investiții în apărare pentru a consolida legătura transatlantică”.

Dar în această cursă strânsă, o creștere majoră a participării în turul al doilea l-a ajutat pe Dan să câștige.

În timp ce prezența la vot a fost de 53% în primul tur, aceasta a crescut la aproape 65% în turul doi al alegerilor de duminică – cea mai mare din 1996.

Această tendință a fost evidentă și în votul din afara României, unde Simion a obținut 61% în primul tur. Dar, pe măsură ce numărul alegătorilor din diaspora a explodat de la puțin mai puțin de 1 milion în primul tur la 1,6 milioane în al doilea, sprijinul său în rândul acestora a scăzut la 56%.

În Moldova, unde o mare majoritate l-a susținut pe Dan în detrimentul lui Simion, numărul alegătorilor a sărit de la 90 500 la peste 157 000. În țări precum Italia, Spania și Regatul Unit, cota de voturi a lui Simion a fost afectată – deși a câștigat în continuare acolo.

Dan însuși a creditat „mobilizarea fără precedent” pentru victoria sa, într-un mesaj video transmis duminică seara, mulțumind „fiecărui român care a ieșit la vot, și-a făcut vocea auzită și a luptat pentru ceea ce crede”.

Și în țară, Dan și-a mărit avansul cu sprijinul deosebit de clar al minorității maghiare. Alegătorii din acest grup au trecut de la candidatul Crin Antonescu din primul tur la Dan în turul al doilea.

În ciuda victoriei lui Dan, se remarcă creșterea rapidă a sprijinului pentru Simion și Georgescu. În primul tur anulat, victoria lui Georgescu a luat țara prin surprindere. În primul tur al alegerilor repetetate de la începutul acestei luni, Simion a obținut rezultate mai bune decât cele ale lui Georgescu și propriul său rezultat din noiembrie luate împreună.

Polonia

În Polonia, primarul liberal al Varșoviei, Rafał Trzaskowski, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale cu o marjă mai mică decât se aștepta. Deși se preconiza un avans de 5 puncte procentuale, acesta a rămas la doar 2 puncte procentuale în fața rivalului său de dreapta, Karol Nawrocki, care a înregistrat rezultate surprinzător de bune.

Este un vot cu miză mare pentru prim-ministrul Donald Tusk. Conducerea sa a fost subminată de președintele Andrzej Duda, care este aliat cu partidul populist de dreapta Lege și Justiție (PiS).

Duminică, Trzaskowski, membru al partidului Platforma Civică al lui Tusk, a obținut 31,4 % din voturi, în timp ce Nawrocki, susținut de PiS, a obținut 29,5 %.

Cu toate acestea, Sławomir Mentzen, candidatul formațiunii de extremă dreapta Confederația, s-a clasat pe locul al treilea, cu 14,8 %. Iar Grzegorz Braun, un candidat antisemit de extremă dreapta, a obținut un surprinzător al patrulea loc, cu 6 %.

Aceste voturi vor intra din nou în joc atunci când Trzaskowski și Nawrocki vor trece la un al doilea tur de scrutin, la 1 iunie, când vor trebui să convingă susținătorii candidaților care nu s-au calificat pentru turul al doilea.

Nawrocki a făcut deja apel la sprijinul lui Mentzen și al alegătorilor săi duminică, spunând: „Amândoi dorim o Polonie suverană, puternică, bogată și sigură”.

Harta electorală a votului din primul tur din Polonia arată o țară divizată, cu mari părți din vest și din orașele mari care îl susțin pe Trzaskowski, în timp ce cea mai mare parte din est l-a preferat pe Nawrocki.

Portugalia

În Portugalia, Alianța Democrată de centru-dreapta a obținut cele mai multe voturi în alegerile anticipate de duminică.

Însă marele câștigător al serii a fost partidul de extremă dreapta Chega, care a ajuns la egalitate cu Partidul Socialist, fiind a doua forță ca mărime din parlamentul țării.

Chega a beneficiat de furia populară îndreptată împotriva partidelor principale din Portugalia. Performanța sa de duminică a confirmat creșterea aparent de neoprit în Portugalia, unde a trecut de la un singur deputat în 2019, la al treilea partid ca mărime în alegerile de anul trecut – controlând acum un sfert din locurile din corpul legislativ al țării.

În prezent, partidul are 58 de locuri în Parlament, dar ar putea să își mărească scorul odată ce voturile alegătorilor din străinătate vor fi numărate.

Victoriile uriașe obținute în sudul Portugaliei, o regiune agricolă care a sprijinit într-o proporție covârșitoare Partidul Comunist în deceniile care au urmat Revoluției garoafelor, i-au îngrijorat pe mulți înainte de alegerile locale naționale din această toamnă.

Este probabil ca Chega să obțină controlul guvernelor municipale în orașe-cheie din întreaga țară, consolidând și mai mult prezența extremei drepte în Portugalia.