VIDEO Amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa va putea primi până la 750 de spectatori / Lucrările de restaurare se vor încheia în noiembrie / Proiect de 21 de milioane de lei din fonduri europene

Lucrările de conservare şi restaurare a amfiteatrului roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa sunt în grafic şi se vor încheia la timp, la finalul acestora aici fiind posibilă organizarea unor spectacole tematice la care vor putea asista, din gradene speciale, peste 500 de spectatori, au arătat, marţi, într-o conferinţă de presă, reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara şi specialiştii care se ocupă de acest proiect.

De asemenea, în funcţie de tipul de spectacole, în arenă vor mai putea fi montate 250 de locuri pe scaune mobile, precum şi o scenă pentru evenimente, relatează Agerpres.

„Acest amfiteatru este cel mai bine păstrat amfiteatru roman de pe teritoriul României. Componenta de conservare şi restaurare a ruinei presupune oprirea procesului de deteriorare, o parte fiind cauzată chiar de intervenţiile de restaurare realizate în anii 60, când s-a folosit mult mortarul de ciment. Astăzi ştim că mortarul de ciment e nociv în raport cu zidăriile antice şi provoacă deteriorări chimice şi fizice. Deci, va trebui să înlăturăm mortarele, atât cât se poate, şi să le înlocuim cu mortare de restaurare, pe bază de var şi nisip”, a declarat arhitectul Ştefan Bâlici, din echipa de specialişti care se ocupă de proiect.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Lucrările de conservare şi restaurare presupun, printre altele, remedierea a ceea ce s-a deteriorat în timp – prin îndepărtarea mortarului de ciment, operaţiuni de curăţare, retuşuri de zidărie – acolo unde este cazul, amenajarea suprafeţei arenei şi montarea unui iluminat arhitectural, fără intervenţii asupra ruinelor sau zidurilor.

Partea de punere în valoare a monumentului presupune recuperarea caracterului antic al acestuia, acela de amfiteatru unde se petreceau spectacolele. În acest sens, este prevăzută montarea unor structuri metalice uşoare sub forma unor gradene cu bănci pentru spectatori, fără ca acestea să se suprapună sau să atingă zidurile antice.

„Pentru noi, cel mai important lucru a fost protejarea acestui monument antic. Împreună cu proiectantul – Institutul Naţional al Patrimoniului, am reuşit să găsim această variantă cu structură metalică, ce nu afectează, sub nicio formă, monumentul antic şi care respectă una dintre condiţiile finanţării europene, cea de organizare de evenimente în amfiteatru. Împreună cu proiectanţii am reuşim să găsim cea mai bună variantă, protejând monumentul antic”, a precizat vicepreşedintele CJ Hunedoara, Alin Ţambă.

Proiectul de restaurare a amfiteatrului din fosta capitală a Daciei Romane este finanţat cu fonduri europene în valoare de peste 21 milioane de lei, iar lucrările, care includ o parte de conservare şi una de punere în valoare a monumentului, sunt prevăzute să se încheie la jumătatea lunii noiembrie.

În situl de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa se mai derulează două proiecte în sumă de 4,4 milioane euro, câştigate de CJ Hunedoara prin PNRR. Acestea se referă la punerea în valoare a intrării în Forul lui Traian şi construirea unui nou muzeu de sit prin care să se facă accesul publicului în incinta monumentului istoric.

Context

Termenul de finalizare a proiectului este 31 decembrie 2023, relatează Adevărul. Ea vizează amenajarea unor tribune pe structuri metalice, gazonarea arenei, consolidarea şi reamenajarea zidurilor ei, amenajarea intrărilor, realizarea de scări de acces, pardoseli şi tribune, amenajarea parţială a gradenurilor astfel încât să poată fi folosite pentru diferite evenimente în perioada estivală.

Iniţial, specialiştii au propus reconstruirea şi înălţarea tribunei oficialităţilor pentru a căpăta înfăţişarea pe care locul o avea în secolul al II-lea.

Pentru refacerea arenei urma să fie folosită marmură de la exploatările din zonă, pentru că marmura s-a aflat în componenţa monumentului, dar cu timpul ea a fost luată şi transformată în var. Studiile necesare elaborării Proiectului tehnic au arătat că vechea structură a amfiteatrului nu ar putea susţine o nouă construcţie peste monument, de aceea au fost preferate structurile metalice.
Citește și: Pompeii de la poalele Retezatului. Cum arăta Ulpia Traiana Sarmizegetusa în secolul al XIX-lea: „O mulţime de obiecte preţioase erau cărate de acolo”
Oraşul înfiinţat de Traian

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost întemeiată de împăratul Traian, din anul 106, şi a fost transformată în capitala noii provincii cucerite de armatele romane. Vechile ruine ale aşezării care a devenit capitala provinciei Dacia ocupă o suprafaţă de peste 30 de hectare la poalele Retezatului şi ale Munţilor Poiana Ruscăi.