G4Media.ro

Ambasadoarea Moldovei la Bruxelles, Daniela Morari: „Ceea ce va face diferența în…

Sursa/Facebook Daniela Morari

Ambasadoarea Moldovei la Bruxelles, Daniela Morari: „Ceea ce va face diferența în decizia luată de Consiliul European va fi trecerea de la abordarea în baza politicii de vecinătate la cea de extindere”

Ambasadoarea Republicii Moldova la UE, Daniela Morari, a vorbit într-un interviu pentru buletinul de politică externă al FES/APE despre evoluțiile din ultimele luni privind procesul de aderare al Republicii Moldova la UE, accelerat de circumstanțele războiului din Ucraina.

Ambasadoarea a explicat în detaliu despre cum a abordat Chișinăul etapa pregătitoare de completare a chestionarelor de evaluare cerute de Comisia Europeană, cum se vede de la Bruxelles dezideratul Chișinăului și cum au fost primite în Europa mesajele de susținere pentru Republica Moldova făcute de șefa statului, Maia Sandu.

R: Ce așteptări aveți de la Consiliul European din iunie și ce se va întâmpla mai departe?

Daniela Morari: Așteptările noastre de la Consiliul European, evident, sunt legate de procesul care a fost demarat prin înaintarea cererii noastre de a deveni membri UE și anume ne dorim să obținem o perspectivă clară europeană, reflectată prin statutul de țară candidat. Din nou, sunt mai multe variabile care necesită a fi luate în calcul în procesul de luare a deciziei.

Una dintre aceste variabile este o opinie favorabilă, cu recomandări ambițioase a Comisiei, precum și complexitatea discuțiilor în Consiliul European, complexitate care este legată de politica de extindere în Balcanii Occidentali, funcționarea Uniunii, inițiativa privind crearea unei Comunități Politice Europene, dar și rezultatele Conferinței privind viitorul Europei, și bineînțeles toate acestea puse în contextul războiului din Ucraina.

Înțelegem că această complexitate este dată și de faptul că liderii europeni trebuie să ia decizii cu impact de lungă durată atât pentru Uniune cât și pentru țările aspirante. Statele membre trebuie să evalueze atent, cum, când și în ce condiții decid asupra unui nou val de aderare.

Din punctul nostru de vedere, ceea ce va face diferența în decizia luată de Consiliu European, cea care contează cu adevărat, va fi trecerea de la abordarea în baza politicii de vecinătate la cea de extindere. Acest lucru va reprezenta un mare pas înainte pentru avansarea în parcursul nostru de integrare europeană.

R: Republica Moldova a primit și apoi a completat chestionarul de la CE, care este importanța acestui moment și ce reprezintă el în dorința Chișinăului de a adera la UE?

Daniela Morari: În mod normal, Chestionarul Comisiei Europene este pentru orice funcționar european o etapă tehnică, parte din procedura care trebuie urmată în vederea elaborării de către Comisia Europeană a Opiniei cu privire la cererea de aderare înaintată de Republica Moldova. În termeni practici, pentru elaborarea acestei Opinii Comisia are nevoie să facă o evaluare exhaustivă din perspectiva pregătirii țării noastre în toate domeniile de a deveni membru al Uniunii Europene. De această dată, însă întreg procesul fost realizat într-un termen neobișnuit de restrâns, având în vedere că în cazul altor state procesul putea să dureze chiar și câțiva ani.

Pentru noi, în schimb, această etapă capătă valențe diferite având în vedere logica în care ne-a plasat acest Chestionar. Înmânarea în sine a Chestionarului de către un oficial de rang înalt al Uniunii Europene – Olivér Várhelyi, comisarul pentru vecinătate și extindere – unui oficial de rang înalt din Republica Moldova – Nicu Popescu, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe și integrării europene – a reprezentat prima situație în istoria noastră când discuția despre integrare europeană, în sensul aderării la Uniune, nu a mai fost una unilaterală, ci pentru prima dată UE a vorbit cu noi despre aderare.

Mai mult decât atât, această discuție este una formalizată, oficială. Considerăm că schimbarea de optică s-a produs și trebuie să fructificăm această șansă unică. Prin răspunsurile la Chestionar, obiectivul nostru a fost să convingem Comisia  Europeană că țara noastră are acele elemente definitorii ale unui stat european și întâi de toate – aderența noastră la principiile și valorile comune, care stau la baza Uniunii: respectul pentru demnitatea umană, libertate, democrație, egalitate, statul de drept și respectarea drepturilor omului.

R: Ce ne puteți spune despre întrebările din chestionar, care au fost domeniile mai dificile din punct de vedere al întrebărilor?

Daniela Morari: Chestionarul de aderare la Uniunea Europeană a fost structurat în două părți. Prima partea a avut 369 de întrebări, cea de-a două parte – 1822 de întrebări. Întrebările reflectă criteriile de la Copenhaga. Prima parte conține întrebări de ordin politic și economic – informații despre stabilitatea instituțiilor care garantează democrația și statul de drept, separarea puterilor în stat și modul de funcționare a Parlamentului, Guvernului, sistemului judiciar, respectarea drepturilor fundamentale, funcționarea economiei de piață, organizarea sistemului financiar.

Al doilea set de întrebări se referă la legislația europeană în întregimea ei, ceea ce în limba birocrației bruxelleze  se numește – aquis communautaire,  aceste întrebări fiind organizate după modelul capitolelor din negocierile pentru aderare și care în mare parte tematic coincid cu capitolele din Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Probabil cel mai dificil aspect l-a reprezentat procesul de completare într-un termen extrem de restrâns, de doar patru săptămâni, fapt care l-am reușit datorită unei sinergii și mobilizări fără precedent.

R: Știm că această completare a chestionarelor a fost un efort colectiv intens. Ne referim aici la instituțiile statului, experți din societatea civilă și diasporă, dar și a unei echipei din România. Cum apreciați acest efort din care a rezultat răspunsul la circa 2.300 de întrebări într-o lună de zile?

Daniela Morari: Suntem în primul rând foarte recunoscători tuturor celor care au fost implicați în acest proces. Acest exercițiu a demonstrat o capacitate uimitoare de mobilizare a autorităților, care în pofida multiplelor crize cu care se confruntă țara noastră au alocat resursele necesare pentru îndeplinirea obiectivului strategic național.

La pregătirea răspunsurilor au lucrat de la funcționarii publici recent angajați până la parlamentari, secretari de stat, miniștri, echipele premierului și președinției.

Un rol definitoriu l-au avut colegii mei din cadrul Direcției integrare europeană a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și Centrului de armonizare a legislației. De asemenea, exprimăm apreciere și pentru contribuția experților din societatea civilă  și diasporă care la fel au adus aportul la această misiune importantă. României trebuie să-i mulțumim în mod special pentru tot ajutorul pe care ni-l oferă constant în beneficiul parteneriatului strategic pentru integrare europeană, prietenii noștri români fiind cei mai aprigi susținători ai aderării Republicii Moldova la UE atât la Bruxelles, cât și toate capitalele statelor membre.

Cred că în cele din urmă, completarea chestionarului a fost un test de maturitate, dar și o demonstrație a mobilizării întregii societăți în jurul unui obiectiv comun, pe care îl împărtășim în calea noastre de integrare ireversibilă europeană.

Lobby la Bruxelles

R: După ce ați trimis chestionarul completat la Bruxelles la Comisia Europeană, veți demara poate și o campanie puternică de lobby diplomatic în toate capitalele țărilor Uniunii Europene?

Daniela Morari: Obiectivul strategic de integrare europeană al Republicii Moldova a fost dintotdeauna promovat atât la Bruxelles cât și în capitalele statelor membre, iar comunicarea constantă cu reprezentanțele diplomatice ale statelor membre a făcut parte întotdeauna din modus operandi al misiunii diplomatice de la Bruxelles.

Totodată, precum cunoașteți, țările membre ale UE nu doar că sunt implicate deplin în procesul de aderare a unui nou stat la Uniune, dar lor le revine decizia finală în ce privește avansarea la fiecare etapă – fie că este vorba de oferirea statutului de candidat, de deschiderea negocierilor de aderare sau de închiderea/deschiderea fiecărui capitol în cadrul negocierilor.

În context, diplomația Republicii Moldova, împreună cu Președinția, Guvernul, Parlamentul dar și societatea civilă se află deja de câteva săptămâni într-un maraton diplomatic pentru a comunica, informa și convinge statele membre dar și instituțiile europene despre pregătirea țării noastre de a obține statutul de candidat la UE.

Un stop-cadru al acestui maraton a fost vizita președintei Maia Sandu la Bruxelles care, pe lângă alocuțiunea în plenul Parlamentului European a inclus întrevederi cu întreg leadership al UE (Președinții Comisiei, Consiliului și Parlamentului European, Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă și Comisarul pentru Vecinătate și Negocieri de Extindere), urmată de vizita Ministrului Nicu Popescu care a discutat cu funcționarii europeni de rang înalt implicați în procesul de elaborare a opiniei Comisiei Europene, care va fi aprobată de către Colegiul comisarilor și publicată pe data de 17 iunie.

Opinia cu privire la Republica Moldova, alături de cele referitoare la cererile de aderare ale Ucrainei și Georgiei, va sta la baza discuției în cadrul reuniunii Consiliului European din 23 – 24 iunie. Vom continua să discutăm, până în ultima zi, cu toate cele 27 state membre ale Uniunii Europene, la toate nivelurile, dar cu precădere la nivelul șefilor de stat sau de guvern care sunt propriu-zis membri în Consiliul European.

Priorități și reforme

R: Credeți că Republica Moldova trebuie să meargă în bloc cu țările Parteneriatului Estic, sau fiecare țară își va face singură temele în acest demers de aderare la UE?

Daniela Morari: Aderarea la UE este prin definiție un proces de profundă transformare a unui stat, respectiv viteza depinde foarte mult de felul în care este făcută tema pentru acasă. Totodată, evident considerăm că până a discuta despre procesul individual e important a acorda un start egal și aceeași oportunitate tuturor statelor care își doresc aderarea la UE.

R: Pe ce domenii stă mai bine Republica Moldova acum în raport cu UE și unde vedeți că trebuie poate apăsată pedala de accelerație a reformelor?

Daniela Morari: Cred că Republica Moldova trebuie evaluată o dată în comparație cu statele europene sau, mai bine zis, cu cele mai înalte standarde europene și o dată în dinamică – adică cu Republica Moldova de acum 5, 10, sau 15 ani.

După părerea mea, ambele analize sunt relevante pentru că arată că țara noastră se află pe un trend pozitiv de dezvoltare, care este în același timp traiectoria curbei de învățare a cum e să fii un stat democratic, stabil, prosper. În unele domenii, schimbările sunt vizibile, cu toate acestea suntem conștienți pe care dimensiuni mai sunt în continuare încă foarte multe de făcut.

R: Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în vizita sa recentă de la Kiev că procedura de a deveni stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană va dura „săptămâni, nu ani”. Ne putem aștepta la același lucru și pentru Republica Moldova?

Daniela Morari: Republica Moldova, alături de Ucraina și Georgia, se află deja într-o oarecare logică accelerată. E suficient a ne uita comparativ la calendarele de aderare ale statelor din Balcani și a etapei la care se află acum Ucraina, Georgia și Republica Moldova pentru a înțelege afirmațiile Președintelui Comisei  Europene.

Cu toate acestea, viteza nemijlocită va depinde, pas cu pas, de ce avem de făcut, implementarea reformelor interne, care vor dicta în sine termenele care se vor aplica în continuare, odată procesul fiind lansat.

R: Ce poate urma în viitor pentru Republica Moldova

Daniela Morari: În eventualitatea în care Republica Moldova va reuși să obțină statutul de țară candidat, ce urmează apoi, mai departe și ce strategie aveți?

După obținerea statutului de candidat urmează mai multe etape și sub-etape considerate tehnice, dar pe care din nou e nevoie de aprobarea statelor membre: de exemplu decizia de lansare a negocierilor, aprobarea cadrului de negocieri și a organizării primei conferințe interguvernamentale, apoi deschiderea capitolelor de negocieri.

Totodată, aș vrea să setez corect așteptările reiterând faptul că nimeni nu poate spune care va fi soluția de compromis la Consiliul European din 23 și 24 iunie, dar oricare va fi acesta trebuie să fim pregătiți pentru un proces complex și de durată.

R: Cum este privită la Bruxelles Republica Moldova din perspectiva primirii refugiaților din Ucraina? Să ne așteptăm la un sprijin suplimentar pe această dimensiune?

Daniela Morari: Republica Moldova a primit numeroase mesaje de apreciere a efortului pe care îl face pentru primirea refugiaților din Ucraina. Totodată din primele zile ale războiului, și respectiv, a fluxului de refugiați fără precedent la granițele noastre, atât instituțiile europene cât statele membre au răspuns apelurilor noastre de ajutor.

În primul rând, Guvernul a recepționat ajutor umanitar prin intermediul Mecanismului european de protecție civilă și asistență tehnică în gestionarea frontierelor prin intermediul FRONTEX și EUBAM. De asemenea, UE a oferit asistență financiară în formă direct bugetului.

Totodată, ajutorul extern pentru țara noastră în contextul valului de refugiați este materializat prin susținerea agențiilor ONU cu competențe și experiență îndelungată în domeniu și aici ne referim în principal la Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați și Organizația Internațională pentru Migrație.

O altă dovadă a susținerii Republicii Moldova a fost și lansarea de către Germania, Franța și România a Platformei de sprijin a Republicii Moldova prin conferința donatorilor care a avut loc la 5 aprilie la Berlin.

Cu siguranță UE va continua să susțină țara noastră și nu doar în contextul refugiaților, dar mai ales având în vedere impactul războiului din țara vecină asupra securității, stabilității economice și dezvoltării de lungă durată.

R: Cum au fost percepute vizita la Bruxelles și discursul ținut de președinte în Parlamentul European?

Daniela Morari: Doamna Președinte Sandu a avut o primire foarte călduroasă în Parlamentul European, recepționând doar mesaje de susținere din partea europarlamentarilor cu care s-a întâlnit, iar discursul din plen cred că l-ați urmărit și ați văzut cât de pozitivă a fost reacția membrilor Parlamentului European.

Este important de menționat că discursul în plen a venit ulterior Rezoluției Parlamentului European privind Republica Moldova votată cu o majoritate impresionantă de voturi, precum și aprobarea Raportului Parlamentului European privind implementarea Acordului de Asociere  RM-UE. De asemenea, susținerea Parlamentului european a fost evidențiată și prin declarația președinților grupurilor politice cu privire la oferirea statutului de candidat Republicii Moldova și Ucrainei.

Avem speranța că aceste mesaje politice se vor transforma în impulsuri de susținere pentru Republica Moldova transmise de europarlamentari constituenților lor din statele membre dar și guvernelor țărilor de unde provin.

Interviu realizat de Mădălin Necșuțu

Foto: Sursa/Facebook Daniela Morari

Citește și...

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter