Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Riccardo Ricco este unul dintre cei mai controversați rutieri din ciclismul profesionist din ultimii 20 de ani. Într-un interviu pentru La Stampa, italianul povestește cum a fost suspendat pe viață într-un moment în care cei mai importanți cicliști din pluton „se dopau la fel ca mine”.
De numele lui Ricco se leagă unul dintre cele mai importante scandaluri din ciclism. Italianul revine în lumina reflectoarelor cu declarații explozive despre dopaj și despre viața de după suspendarea pe viață primită.
Ajuns la 42 de ani, Ricco vorbește despre despre dopajul din ciclism și despre suspendarea pe viață pe care a primit-o.
Fără nicio speranță de a mai reveni în ciclismul profesionist, Ricco povestește cum a fost la un pas de moarte după o auto-transfuzie.
Departe de zgomotul pedalelor și al pinioanelor, Ricco și-a construit „o nouă viață”: de 10 ani conduce gelateria Chocoloco din Vignola, în provincia Modena, conform Gazzetta dello Sport.
A fost exclus definitiv din lumea ciclismului pentru consum și trafic de substanțe stupefiante.
Supranumit „Cobra” în timpul când concura în Marile Tururi cicliste, Ricco susține că a demonstrat în instanță că nu a avut nicio legătură cu traficul de substanțe. Nu neagă însă dopingul.
„Am demonstrat în instanță că nu aveam nicio legătură cu traficul de substanțe, dar justiția sportivă voia să mă elimine. Am reluat ciclismul acum câțiva ani, timpii mei sunt încă competitivi cu cei ai profesioniștilor”, transmite fostul rutier pentru La Stampa.
„Am fost prins dopat când toată lumea era dopată”, subliniază Ricci.
După ce timp de zece ani nu s-a mai urcat pe o bicicletă, italianul precizează că a revenit la antrenamente și că are timpi comparabili cu cei ai cicliștilor profesioniști.
„M-au distrus, am trecut prin momente grele, am căzut în depresie și am trăit alte situații dificile, dar nu vreau să mă prefac că sunt o victimă.
Acum trei ani, m-am urcat din nou pe bicicletă după 10 ani în care mă durea să-mi văd foștii rivali alergând și câștigând.
Îmi amintea de ceea ce nu am putut face. Nici măcar nu mă uitam la curse.
Apoi, odată ce acest ciclu s-a încheiat, am reușit să trec peste, și datorită terapiei. Acum sunt liniștit, chiar dacă rana încă există”, spune Ricci.
În prezent, ciclismul nu mai este o profesie, ci doar o plăcere: „Folosesc aplicațiile pentru a mă compara cu timpii profesioniștilor și sunt încă competitiv”.
„Nu era prima dată când o făceam (n.r. auto-transfuzia). O făceam deja de un an, pentru că era singura modalitate de a nu fi depistat pozitiv: îți extragi și îți reinjectezi propriul sânge.
Nu eu am inventat-o, Moser a stabilit recordul pe oră la Mexico City și a anunțat public că a făcut-o.
Din păcate, ceea ce mi s-a întâmplat mie s-a întâmplat și multor alți cicliști, chiar și la Giro d’Italia.
Mă refer la cicliști care au purtat tricoul roz (n.r. de lider în Turul Italiei) și care apoi s-au retras. Cu transfuziile pe cont propriu, este ceva ce se poate întâmpla.
Nu îmi era frică și am făcut-o fără să mă gândesc prea mult. Dacă mi-aș fi injectat imediat cortizon, nu mi s-ar fi întâmplat nimic, dar eu nu știam asta și la douăzeci de ani te simți atotputernic”, a transmis Ricco.
Ricci nu doar că nu stă departe de ciclism, dar acum oferă și sfaturi pe rețelele sociale rutierilor amatori.
„Pe lângă sfaturi, îi ajut și cu pregătirea. Știu câteva lucruri despre ciclism. Am muncit din greu și am câștigat, așa că mi-am spus: de ce nu? Acum am 8 amatori pe care îi antrenez, îmi place, este lumea mea.
Nu caut scuze și îmi asum vina, dar apoi, cu timpul, au ieșit la iveală multe alte cazuri. Dacă luăm lista cicliștilor, toți cei mai puternici au fost prinși dopându-se, cu excepția lui Cunego și Bettini.
Când e vorba de afaceri, așa funcționează”, a subliniat Riccardo Ricci.
A câștigat în total trei etape în Turul Italiei (una în 2007 și două în 2008).
S-a clasat în 2008 pe locul 2 în clasamentul general din Il Giro, după învingătorul Alberto Contador.
A bifat două victorii de etapă în Turul Franței în 2008.
De asemenea, a îmbrăcat temporar tricoul de lider al cățărătorilor (alb cu buline roșii) tot la ediția din 2008 a Le Tour.