Alegeri Suedia: Războiul urban sângeros al bandelor de narco-traficanți alimentează popularitatea dreptei populiste / Democrații Suedezi au șansa să urce pe locul doi după Social Democrați, înaintea Moderaților de centru dreapta

Electoratul din Suedia este chemat la urne duminică într-un scrutin parlamentar considerat a fi cel mai important în ultima generație, în care violența urbană a devenit principalul subiect.

Până acum în 2022 au murit împușcate 47 de persoane, mai mult decât în tot anul 2021, majoritatea fiind victime ale războiului bandelor de narco-traficanți care se extinde acum din zonele suburbane, locuite de imigranți, către zonele urbane.

Tema a fost preluată de partidul dreptei populiste, Democrații Suedezi, conduși de Jimmie Akesson, care a ajuns la 20% în sondajele de opinie, pe locul 2 după Social Democrații conduși de prim ministra Magdalena Andersson, creditați cu 29% și principalul partid de opoziție, Moderații (centru-dreapta), conduși de Ulf Kristersson. Democrații, un partid înființat acum abia 30 de ani, și-a ameliorat scorul la fiecare scrutin parlamentar și acum are șansa să devină pentru prima oară al doilea partid în Riksdag, parlamentul unicameral al Suediei.

Akesson insistă că partidul său s-a îndepărtat de originile sale în organizațiile rasiste și neo-naziste ale anilor ’90, cum violența urbană a devenit subiectul numărul unu al campaniei electorale, partidul și-a găsit repede ținta: imigranții. La începutul acestei luni, purtătorul de cuvânt al partidului pe probleme de justiție penală, Tobias Anderson, a postat pe Twitter o reclamă de campanie a Democraților Suedezi la metrou. El a scris: „Bine ați venit în trenul repatrierii. Aveți un bilet dus. Următoarea oprire, Kabul”.

Simțind dincotro bate vântul, prim ministra Andresson nu s-a lăsat mai prejos. Luna trecută, ea a fost acuzată de retorică rasistă din interiorul propriului partid. Un politician de origine somaleză, Saida Hussein Moge, a părăsit Partidul Social-Democrat după ce premierul a făcut un comentariu despre faptul că Suedia nu are grupuri etnice în marile orașe. „Nu vrem să avem orașe chinezești în Suedia, nu vrem să avem orașe somaleze sau mici italieni”.

Akesson, la rândul său, salută poziția mai dură. „În esență, este un lucru bun. Vrem să schimbăm societatea. Vrem să facem lucrurile mai bune. Așa că ne bucurăm când alte partide adoptă politicile noastre”, a declarat el.

Și liderul Moderaților, Kristersson, a adoptat o poziție fermă, criticând guvernul că nu combate suficient de energic criminalitatea legată de droguri, fiind mult mai apropiat de poziția lui Akesson.

În Suedia peste 14% din totalul de 10,5 milioane locuitori sunt imigranți, iar numărul anual al noilor imigranți atinge aproape 100.000.

La ora actuală Suedia este guvernată de un cabinet monocolor minoritar Social Democrat sprijinit de Partidul de Stânga (comunist) și Verzi. În opoziție se află coaliția “burgheză”, condusă de Moderați, din care mai fac parte Partidul Liberal și Partidul Creștin Democrat. Partidul de Centru s-a desprins de coaliția burgheză din cauza tonului conciliant față de Democrații Suedezi, care dețin balanța puterii și este foarte probabil că o vor deține și după alegerile de duminică din care au toate șansele să iasă întăriți.