Alegeri federale anticipate în Germania: Cea mai probabilă variantă de guvernare după scrutin este o coaliție între Uniunea Creștin Democrată – Uniunea Creștin Socială (CDU/CSU) și Partidul Social Democrat (SPD)

Electoratul german merge duminică la urne pentru a alege Bundestagul (camera inferioară a parlamentului de la Berlin), într-un scrutin anticipat convocat după prăbușirea la sfârșitul anului trecut a coaliției “Semafor”, formată din SPD, condus de cancelarul Olaf Scholz, Verzi, al căror lider este vicecancelarul Robert Habeck, Partidul Liber Democrat (FDP), condus de Christian Lindner.

Sondajele de opinie plasează în fruntea intențiilor de vot CDU, condus de Friedrich Merz, și ramura sa bavareză, CSU, lider Markus Soder, cu o medie în jur de 30%, urmat de Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă) al cărei candidat la funcția de cancelar este Alice Weidel, cu 20 – 21%, SPD cu 14 – 16% și Verzii cu 12 – 14%. Aceste patru partide au practic asigurată reprezentarea în Bundestag prin depășirea pragului național de 5%.

Mai sunt alte trei partide care se învârt în jurul acestui prag, Linke (Stânga, urmaș al foștilor comuniști este germani), lideră Ines Schwerdtner, Alianța Sarah Wagenknecht (BSW, stânga naționalistă), care o are lideră pe fosta deputată din Linke care a dat numele partidului, și FDP.

Merz, care este candidatul cu cele mai mari șanse la postul de cancelar, a exclus orice coaliție cu AfD după alegeri, spunând că varianta preferată este o coaliție cu SPD, care în trecut de numea “Mare Coaliție”, dar acum SPD riscă să obțină cel mai slab rezultat din istoria sa, riscând să cadă pentru prima oară sub unul din primele două locuri. CDU/CSU și SPD au mai guvern împreună între 1966 – 1969, 2005 – 2009 și 2013 – 2021.

Prioritățile unui cancelar Merz țin de revigorarea economiei, stagnantă în ultimii doi ani, majorarea cheltuielilor de apărare pentru contracararea pericolului rusesc, reducerea imigrației și ameliorarea situație de securitate într-o țară cu frecvente atentate teroriste, mai ales de sorginte islamistă.

Alegătorii germani au două buletine de vot: unul pentru cele 299 de circumscripții uninominale (Erststimme) unde aleg candidatul care obține cele mai multe voturi, și un al doilea pentru lista de partid prin care aleg ceilalți 299 de deputați din cele 16 landuri (Zweitstimme). Totalul voturilor pe țară la al doilea buletin  determină prin reprezentare proporțională structura Bundestagului. La cele 598 de mandate pot fi adăugate mandate suplimentare pentru a respecta proporționalitatea, fără însă a depăși un total de 630 de mandate.

În Bundestag pot intra și partidele care nu depășesc pragul de 5%, dacă obțin cel puțin trei mandate la scrutinul majoritar uninominal, așa cum s-a întâmplat cu Linke în 1994 (4,45%, patru mandate directe) și 2021 (4,9%, trei mandate directe).

Votarea are loc între orele 8 și 18 (9 – 19 în România), iar rezultatele vor fi cunoscute până la miezul nopții de duminică spre luni. Pe listele electorale figurează 59,2 milioane de alegători, cel mai numeros electorat din Uniunea Europeană.