G4Media.ro

Al doilea val de coronavirus în Europa Centrală și de Est: Cazuri…

Al doilea val de coronavirus în Europa Centrală și de Est: Cazuri de infectare în creștere în Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria și România/ De ce n-au mai reușit aceste țări să gestioneze epidemia la fel de bine ca în primăvară?

Lockdown-uri stricte au ajutat regiunea să gestioneze criza în primăvară mai bine decât Europa de Vest, dar acum numărul de cazuri este în creştere, scrie The Financial Times, citată de Rador.

Republica Cehă s-a descurcat atât de bine în prima fază a pandemiei de coronavirus, încât în iunie aproximativ 2.000 de oameni s-au adunat la o masă de 500 de metri pe Podul Carol din Praga pentru o petrecere caracterizată drept „o despărţire simbolică” de criză.

„La acea vreme nu cred că a fost o nebunie”, spune Filip, un tânăr de 30 de ani care a participat la sărbătoare, adăugând că a fost o ocazie de a se bucura de unul dintre cele mai pitorești monumente din Praga fără turiști. „Am invitat-o chiar şi pe bunica. Nu a acceptat. Dar nu din cauza coronavirusului – și asta spune ceva despre cât de jos erau cifrele”.

Acum, după trei luni, imaginea este mult mai sumbră. Vineri, țara central-europeană, cu 10,7 milioane de locuitori, a înregistrat 3.792 de cazuri noi, cel mai mare număr zilnic de cazuri. Mai bine de două treimi din cei 80.605 cehi confirmați ca fiind infectați cu coronavirus s-au infectat în ultima lună. Miercurea trecută, guvernul a reintrodus starea de urgență.

Această situaţie s-a repetat în toată Europa Centrală. Regiunea a gestionat primul val al pandemiei mult mai bine decât economiile mai dezvoltate din Europa de Sud sau de Vest. Al doilea val pare însă mai amenințător. La fel ca Republica Cehă, şi Polonia, Slovacia, Ungaria și România au anunţat în ultimele patru zile cel mai mare număr de cazuri de la începutul pandemiei.

Ratele mai ridicate de testare înseamnă că numărul cazurilor raportate acum nu este direct comparabil cu cel din primul val. Decesele au rămas, de asemenea, scăzute până acum. Dar, spre deosebire de aprilie și mai, există semnale că sistemele de sănătate din regiune încep să întâmpine probleme. Ministrul ceh al Sănătății, Roman Prymula, a avertizat luna trecută că, dacă nu se iau măsuri, spitalele cehe își vor atinge limitele până la sfârșitul lunii octombrie. În capitala României, București, acest punct a fost deja atins.

„Nu vedem epidemia stabilizându-se”, a declarat săptămâna trecută Ferenc Jakab, specialist în boli infecțioase, care conduce echipa de cercetare a guvernului maghiar. „Dacă nu se iau alte măsuri serioase, atunci numărul infectărilor va crește dramatic luna viitoare”.

Ca și în alte părţi, al doilea val al virusului în Europa Centrală a coincis cu perioada concediilor de vară și cu deschiderea școlilor. Dar diferența majoră între primul și al doilea val este modul în care guvernele au reacționat.
Succesul anterior al Europei Centrale s-a datorat în principal reacției sale rapide și agresive.

În martie, în timp ce Regatul Unit a permis ca zeci de mii de oameni să se adune la cursele de cai de la Cheltenham, iar un oraș din Franţa încerca să bată recordul mondial la oameni îmbrăcaţi în ștrumfi, Europa Centrală și-a închis frontierele și magazinele, a interzis marile adunări de oameni şi a impus folosirea măștii.

Cu toate acestea, când cazurile au început din nou să crească în luna august, aceleași țări – cu excepția Ungariei, care și-a închis granițele în septembrie – au încercat să limiteze pandemia în principal prin măsuri mai puțin draconice și mai mult locale.

Observatorii spun că această abordare presupune provocări mai mari pentru sistemele de sănătate și pentru procedurile administrative din regiune – care nu se bucură de o finanțare la fel de bună precum cele din Europa de Vest și care, în unele cazuri, au personal mai puţin.

„Tipul de capacitate necesară pentru a urma exemplul Wuhan-ului și a închide tot este complet diferit de capacitatea necesară pentru a pune la punct un sistem de urmărire adecvat, pentru a crea un sistem de asistență adecvat pentru persoanele care intră în carantină” spune Olga Loblova, cercetător în domeniul sănătății publice la Universitatea Cambridge.

Mesajele confuze din partea politicienilor nu au ajutat situația. Pe măsură ce cazurile au început să crească în luna august, premierul ceh Andrej Babis a respins o încercare a ministrului sănătăţii de a reinstitui obligativitatea utilizării măștii pe scară largă. Între timp, ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a declarat că va concedia personalul care solicită să lucreze de acasă.

Testarea rămâne un punct slab. „(Pentru a recâștiga controlul asupra pandemiei), primul lucru pe care trebuie să-l facem este să testăm, să testăm, să testăm”, spune Maria Ganczak, profesor și specialist în epidemiologie la Universitatea Zielona Gora din Polonia. „Dar, de asemenea, trebuie să punem în aplicare cel puțin unele proceduri de limitare a infectărilor în școli și, de asemenea, să aplicăm reglementările deja existente”.

O parte din motivul schimbării de abordare constă în faptul că guvernele știu acum mai multe despre virus decât acum șase luni. Dar are de asemenea legătură cu prețul financiar dur ce trebuie plătit. În al doilea trimestru, PIB-ul a scăzut cu 14,5% în Ungaria, cu 12,3% în România, cu 8,9% în Polonia, cu 8,4% în Republica Cehă și cu 8,3% în Slovacia.

„Avem un deficit uriaș, cel mai mare din istoria noastră și se pare că deficitul bugetar de anul viitor va fi cam la fel”, a spus Danuse Nerudova, care a făcut parte din grupul de lucru economic care a consiliat guvernul ceh în abordarea crizei Covid. „Am avertizat guvernul că un lockdown general ar destabiliza finanțele publice… și poate de aceea au fost reticenți să închidă economia”.

Cu toate acestea, pe măsură ce cazurile continuă să crească, observatorii spun că este nevoie din nou de acțiuni mai agresive. „Anumite tipuri de lockdown sunt probabil inevitabile în acest stadiu, probabil ţintind punctual anumite domenii ale vieții sociale și economice și anumite regiuni”, spune Loblova.

„Este nerealist să credem că situația poate fi îmbunătățită cu măsuri mai sofisticate și mai puțin restrictive”.

Sursa: The Financial Times/ Rador/ Traducerea: Carolina Ciulu

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

9 comentarii

  1. Pentru ca sunt state foste comuniste unde bunul simt , igiena și cultura lipsesc demnitarilor dar predomină corupția. Cum sunt conducătorii asa sunt și o mare parte din locuitorii tarilor respective.

    • Zici mata? Si atunci de ce au reusit sa gestioneze „bine” (eu sint de parere ca nu trebuia sa existe carantina) situatia in primavara?
      Si de ce n-au reusit state „civilizate” s-o gestioneze pe ea, pe situatie, nici in primavara si nu reusesc nici acum?
      Intrebari, intrebari.

    • Da,da, da, d-aia in UK sunt 14.000 /zi, d-aia in Franta au ajuns la 19.000 /zi. Datorita lipsei coruptiei. Eu cred ca datorita spalarii pe creier a unora care posteaza pe aici.

  2. Purtarea obligatorie a mastii in absolut toate spatiile publice, controlata dur de autoritati, plus masuri de igienizare, mai ales personala, plus interzicerea oricaror evenimente de grup, reprezinta singura solutie echilibrata. Deja oamenii sunt obisnuiti cu purtarea mastii, se gasesc peste tot, ar accepta si s-ar conforma.

  3. De Spania sau Franta nimic? Doar in Est sunt cazuri multe? In Franta au fost ieri 19000 de noi infectari. Asa FYI G4Media….

  4. Tocmai ca lockdown-ul a fost nerealist, deoarece distruge insusi baza sistemelor de sanatate si a societatii in ansamblu. Este o dictatura. Si este ilogic sa distrugi toata societatea pentru ca nu stii (tu) cum sa intervii tintit pentru protectia celor vulnerabili, si pentru ca nu intelegi fenomenul. Iar argumentul ca „nu stiam suficient despre virus” este fals. Literatura disponibila la acea data (mijlocul lui Martie) contrazice aceasta afirmatie tampa.
    PS. Ati observat ca FT a inteles deja: Romania este in Europa CENTRALA. Nu cred ca si Bucurestiul a inteles. Acolo, ideea este ca „noi suntem Sud-Est”. Nu stiu exact care „noi”. Poate ei (sau unii dintre ei).

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.