Marele decont pentru litoralul românesc: De ce au preferat românii Turcia sau Grecia și au fugit de România în sezonul 2022/ În ce au constat marile diferențe

Plaje înguste, cu nisip fin și apă limpede, flancate de stânci în loc de nisip zgrunțuros, cu plaje de 300 de metri și blocuri în loc de munți; all inclusive în loc de ”mic dejun inclus”; turism culinar și delicatese în loc de autoserviri și mâncare expirată în congelator dinainte de pandemie; prețuri corecte în locul prețurilor de lux; turiști străini și turism cultural vs. transport, servicii și facilități îndoielnice. Acestea sunt cele câteva mari diferențe inventariate de G4Media dintre litoralul românesc și litoralul grecesc sau turcesc. Ele explică, în parte, de ce turiștii români au preferat în acest an în număr mare să plece din țară.

Sezonul estival 2022 a venit odată cu marele decont pentru litoralul românesc, care se previziona încă din timpul pandemiei COVID-19, atunci când românii au fost obligați să-și petreacă vacanțele și concediile pe malul Mării Negre de la Vadu la Vama Veche.

• A spus asta însuși ministrul Turismului, Daniel Cadariu, care a anunțat și că pregătește 100.000 de euro pentru promovarea destinațiilor interne: ”Nu putem să nu constatăm că românii îşi doresc, după 2 ani de zile de petrecut concedii în România, atât cât s-a putut şi cât restricţiile le-au permis, sunt dornici să călătorească în străinătate”, a declarat ministrul Cadariu în 18 august, la Digi24.

Ministrul Turismului sesizează însă că numărul turiștilor pe litoral a crescut până la 30 iunie 2022 cu 35% comparativ cu aceeași perioadă din 2021 (al doilea an de pandemie). Perioada comparată de Daniel Cadariu reprezintă însă bucata de pre-sezon, care începe odată cu mini-vacanța de 1 mai, cunoscută drept ”Litoralul pentru toți” și în care prețurile sunt cu până la 70% mai mici decât în sezon.

Nemulțumirile oamenilor referitoare la condițiile de pe litoral, la beneficiile pe care le au odată ajunși în stațiuni, dar și la prețurile mari din lunile iulie și august atunci când, după finalizarea cursurilor școlare, a examenelor și admiterilor, își ia concediu cea mai mare parte din populație, au fost semnalate pe forumuri, rețelele de socializare, în recenziile hotelurilor sau restaurantelor pe care le frecventau ori în comentarii publice.

Așa se face că, cu prima ocazie după ridicarea restricțiilor COVID-19 când au putut să aleagă o altă destinație de vacanță pentru vară, românii au blocat vămile din sudul țării: Grecia și Turcia au fost cele mai râvnite țări pentru peisaje, plimbări, scăldat, turism culinar sau spa.

Peisajul diferit: plaje înguste, cu nisip fin și apă limpede, flancate de stânci vs. nisip zgrunțuros, cu plaje de 300 de metri și blocuri în loc de munți

Unul dintre motivele majore care au determinat românii să treacă granița la bulgari sau turci a fost peisajul total diferit din stațiunile grecești sau turcești comparativ cu schimbările operate pe plajele de pe litoralul românesc.

Spre exemplu, pe site-ul agenției TUI Travel (parte a TUI Group, unul dintre operatorii lideri mondial în turism) primele zece destinații afișate sunt din Grecia, urmate de patru destinații din Turcia, trei din Tunisia, Zanzibar și Egipt, apoi Spania, Croația și mai puțin accesibilele Dubai, Mauritius și Maldive, unde costul transportului cântărește greu în prețul final al pachetului turistic. Toate au în comun plajele înjuste cu nisip fin căptușite cu stânci splendide, împădurite sau transformate în resorturi turistice.

Prin comparație, în România, cele mai frecventate plaje până de curând au fost extinse cu până la 300 de metri cu nisip extras din mare, zgrunțuros și inestetic. În absența implicării autorităților sau operatorilor privați care ar putea să ”macine” nisipul cu utilaje specifice, transformarea noilor suprafețe de plajă în nisipul fin de altădată va dura, probabil, decenii. Pe de altă parte, singurele ”stânci” pe care turiștii le pot admira de pe plajă sunt blocurile și resorturile ridicate fie pe nisip, fie de-a lungul promenadelor din stațiuni precum Năvodari, Mamaia sau Vama Veche și care sufocă vizual turiștii care ies la plimbare prin cartierele-stațiuni.

All inclusive vs. ”mic dejun inclus”

O altă diferență majoră între turismul românesc și cel din Turcia, spre exemplu, este reprezentat de punerea la dispoziția turiștilor a unor servicii complete, mai ales în ce privește asigurarea celor trei mese pe zi.

În timp ce pe litoralul românesc majoritatea covârșitoare a hotelurilor asigură doar mic dejunul inclus în prețul camerei, Turcia este recunoscută pentru serviciile all inclusive și ultra all inclusive, în care turiștii au la discreție mâncare, băutură și alte facilități în interiorul resorturilor, fără a mai avea astfel grija cheltuielilor suplimentare.

Practic, dacă ai decis să îți petreci vacanța în interiorul resortului trebuie doar să plătești pachetul turistic ales și ai incluse în afara cazării, mesele și băutura la discreție, sala de fitness, spa, accesul la evenimentele organizate de complex ș.a. care adaugă un plus de confort concediului.

În paralel cu oferta externă, în 2022 au circulat în spațiul public fotografii cu mic-dejunurile incluse în prețul cazărilor de pe litoral, alăturate mesajelor critice ale turiștilor care susțineau că au primit o masă prea sărăcăcioasă și neglijent aranjată în schimbul unui preț prea mare la cazare (370 lei/noapte, la o pensiune de trei stele, conform unuia dintre turiști).

Turism culinar și delicatese vs. autoserviri și mâncare expirată în congelator dinainte de pandemie

În Bulgaria, Grecia și Turcia fanii turismului culinar sunt la ei acasă pe de-o parte datorită meniurilor cu specific tradițional și pe de altă parte al preparatelor sofisticate din resorturi.

Spre comparație, litoralul românesc s-a evidențiat în ultimii ani prin nenumărate amenzi și alte sancțiuni împărțite de Protecția Consumatorului din cauza mâncărurilor alterate, expirate, congelate prea mult timp sau în urma toxiinfecțiilor semnalate de clienți.

Cel mai răsunător caz din 2022 a fost înregistrat la începutul lunii august, în Costinești, unde un operator cu mai multe puncte de lucru în stațiune, avea în congelator produse expirate de trei ani, printre care pește și carne.

Și în sezonul 2021 Protecția Consumatorului a depistat la operatorii de pe litoral produse alimentare expirate de 7 ani, a sancționat zeci de restaurante și a confiscat zeci de tone de alimente. În acel sezon, al doilea din pandemia COVID-19, neregulile au fost semnalate și de președintele Federației Române de Culturism și Fitness, Gabriel Toncean, care a ”desființat” litoralul românesc într-o postare pe Facebook. Toncean susținea că prețurile sunt ”mai mari decât în Dubai, Maiami sau Nisa” și că soția și cei trei copii s-au întors acasă cu enterocolită, unul dintre copii fiind nevoit să meargă la urgențe.

Prețuri corecte vs. prețuri de lux

Prețurile mari pe litoral nu au fost semnalate numai de președintele Federației Române de Culturism și Fitness în 2021, ci chiar de ministrul Turismului, Daniel Cadariu, în 2022. Într-o emisiune Insider Politic, de la Prima TV, ministrul a declarat că litoralul românesc este scump în unele situații și nu își explică cum românii preferă aceste locuri scumpe.

Spre exemplu, pentru mini-vacanța de 1 Mai și un sejur de minimum 3 nopți, românii trebuiau să plătească 189 lei/noapte Mamaia, fără masă, la hotel de trei stele sau 228 de lei/noapte cu mic dejun inclus, tot la trei stele.

În privința mini-vacanței de Sfânta Maria/Ziua Marinei, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), Adrian Voican, declara că la un hotel de 4 stele din Saturn, o cameră dublă costa, pentru 4 nopţi, cu mic dejun, 2.357 de lei, iar la un hotel de 3 stele din Mamaia, 1.006 lei pentru 2 nopţi de cazare cu mic dejun. Nici în Deltă sau la munte prețurile nu erau mai mici: La un hotel de 5 stele din Delta Dunării, 3 nopţi de cazare cu mic dejun / cameră dublă costă 636 de euro, iar la o vilă de 4 stele din Buşteni, o cameră dublă tot pentru 3 nopţi de cazare, cu mic dejun, costă 1.177 de lei.

Pe de altă parte, stațiunea Mamaia a fost ocolită de turiști și din cauza prețului mare al parcării, de aproape 100 de lei/zi, fapt care, în urma unei dispute media de amploare, Primăria Constanța a decis să elimine taxa de parcare pe timp de noapte și a acuzat hotelierii că nu cumpără suficiente abonamente de parcare pentru turiști. Toate detaliile, aici.

Și ca și cum nu ar fi de ajuns, prețurile mari de pe litoralul românesc au fost dublate de atitudinea sfidătoare a unor hotelieri care, pentru a nu primi turiști cu cearceafuri în zona lor de plajă, au stabilit un preț uriaș pentru aceștia, de 200 de lei/2 mp. Detalii, aici. 

Prin comparație, un singur exemplu de pachet turistic în Grecia, promovat de Paralela 45 în perioada Zilei Marinei arăta că un sejur de 7 nopți în Rhodos, all inclusive, cu bilete de avion dus-întors incluse, taxa de aeroport, transfer aeroport-hotel-aeroport și asistență turistică ajungea la 400 de euro de persoană.

Turiști străini și turism cultural vs. transport, servicii și facilități îndoielnice  

La începutul sezonului estival, chiar preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor (HORA), Ion Biriş, atrăgea atenția asupra serviciilor pe care turiștii le vor găsi pe litoral după doi ani de pandemie: Preţuri mari şi o criză de personal fără precedent ceea ce va aduce, în multe cazuri, şi servicii mai slabe calitativ.

Totodată, litoralul românesc s-a vândut slab încă de la vacanța de 1 Mai, atunci când doar 30.000 de turiști au ajuns pe litoral, comparativ cu numărul dublu ar lor în anii dinainte de pandemie, în aceeași perioadă a anului. Este și explicația pentru care, în sezonul 2022, agențiile românești de turism Paralela 45 și Travelminit s-au reorientat către destinații interne inedite, cu aventură și activități numeoase pentru turiști, cu peisaje care-ți taie răsuflarea și zone puțin explorate de turiști.

Dar pe litoralul românesc, nu a scăzut semnificativ numărul turiștilor din țară, ci și al celor din străinătate. La începutul sezonului 2022, Aurelian Marin, directorul agenției de turism Paradis Vacanțe de Vis, susținea că turiştii străini care vin pe litoralul românesc reprezintă ”un număr infim”, iar aceștia se cazează în general în Mamaia, deoarece transferul către Aeroportul Mihail Kogălniceanu este mai facil. Acesta mai afirmă că, de exemplu, autorităţile din Bulgaria sau Egipt susţin touroperatorii care aduc turişti străini prin prime de câteva zeci de euro pentru fiecare pasager, timp de câţiva ani.

Nu doar lipsa transportului turiștilor străini este o problemă pentru importarea acestora în sezonul estival, ci și lipsa pregătirii personalului din Horeca de a primi și servi această categorie de turiști. Dincolo de acest lucru, nici la nivel de autorități locale litoralul nu este pregătit să primească turiști străini. Un singur exemplu ar fi lipsa panourilor informative sau, în general, a informațiilor afișate public, în limba engleză. Un alt exemplu ar fi lipsa panourilor cu trasee de transport în comun în stațiune și oraș. Practic, în lipsa unor servicii integrate și a unui concept unitar, pentru un turist străin care ajunge pe litoralul românesc este foarte greu să se orienteze cu privire la locurile pe care le poate vizita, cum se poate deplasa dintr-un loc în altul, la ce evenimente poate participa sau ce servicii îi stau la dispoziție când ajunge într-un loc.

Concluzii

Pe litoralul românesc a venit marele decont al ultimului deceniu, în care operatorii, autoritățile și investitorii imobiliari și-au dat mâna într-o practicare haotică a turismului estival, au construit, amenajat și investit fiecare cum a vrut, în lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a plajelor și serviciilor oferite.

La jumătatea lunii iulie, mai mult de jumătate din șezlongurile stațiunii Mamaia erau goale. În timp ce stațiunea era transformată în cartierul-buzunar al Constanței, hotelierii au fost sacrificați la umbra zecilor de blocuri de apartamente de lux care s-au ridicat pe spații verzi, grădini de trandafiri și inclusiv pe nisipul plajei, iar restaurantele au început să piardă tot mai mulți clienți din cauza puzderiei de tonete de fast-food, aprozare sau supermarketuri care au primit autorizație de funcționare în stațiune. Detalii, aici. 

În plus, în Mamaia, în afară de scăldat și bronzat, turiștii nu mai au ce face, iar situația e similară pe întreg litoralul, cu câteva excepții, detalii aici.

Lipsa aproape totală a oricăror activități distractive pe litoral, mai ales pentru familiile cu copii și adolescenți, a determinat o categorie importantă de turiști să se reorienteze către stațiuni ale țărilor din apropiere unde, la prețuri accesibile, pot participa la evenimente culturale mai mici sau mai mari, pot vizita muzee și obiective inedite, pot face snorkeling, scuba diving, sporturi acvatice, croaziere și multe alte activități care umplu o zi de sezon și cu altceva decât bronz, scăldat și cluburi.

Și deși stațiunea Mamaia era pe jumătate goală, primarul Constanței, Vergil Chițac, declara că este vorba de o ”campanie media împotriva litoralului”. Tot în urma semnalărilor presei care arăta că unul dintre motivele pentru care turiștii ocolesc Mamaia este taxa de parcare de aproape 100 de lei pe zi, primarul Chițac a transmis, în cadrul aceluiași eveniment, că valoarea taxei a fost prezentată ”manipulatoriu” de către presă, dar apoi a anunțat că va propune Consiliului Local să scoată taxarea pe timpul nopții. Detalii, aici.

Pe de altă parte, în stațiunile din sud, mult mai animate, cum ar fi Vama Veche, Eforie sau Costinești, turiștii s-au înghesuit abia de la sfârșitul lunii iulie și în luna august, cu precădere în weekenduri. Cele mai căutate stațiuni din sudul litoralului și-au conturat ferm categoriile și nișele de turiști pe care le accesează:

Costinești a rămas stațiunea Tineretului, dar și a păcănelelor, suvenirurilor kitschoase și a caselor de pariuri. Detalii, aici.

Eforie, stațiunea în care se mănâncă mult, prost și ieftin, iar hamsiile, gogoșile, porumbul fiert, pizza și midiile sunt ținute în căldură, mâncate pe plajă, la plimbare sau shopping a detronat Mamaia la popularitate.

Iar Vama Veche a rămas fără vamaioți, fără ”rockăreală și pletoși”, a ajuns o stațiune banală, „cu de toate”, de la tiribombe și tarabe cu plastice la terase cu specific grecesc sau turcesc, clubberi, hipsteri și familii cu copii.