Frenezia cheltuielilor de apărare în estul NATO ajunge la 70 de miliarde de dolari

Președintele Slovaciei a anunțat că a trăit un „moment emoționant” când primele avioane de luptă F-16 nou achiziționate au aterizat în țara sa în iulie. Ministrul polonez al apărării a calificat drept “transformațională” o comandă de elicoptere Apache. În București, panouri publicitare proclamă cu mândrie că avioanele americane F-35 sunt „construite pentru România”, transmite agenția Bloomberg.

În prezent, pe flancul estic al NATO nu lipsește entuziasmul în ceea ce privește echipamentele militare. Împreună, 14 state membre au majorat cheltuielile pentru apărare de la invazia Rusiei în Ucraina la un nivel nemaiîntâlnit de la căderea comunismului. Acestea se ridică la 70 de miliarde de dolari numai în acest an.

Cu toate acestea, comenzile pentru avioane, elicoptere, tancuri și sisteme de rachete au scos la iveală cât de mult mai trebuie făcut pentru a ajunge la standardele NATO în cel mai periculos moment de după Războiul Rece.

În timp ce înlocuiesc adesea echipamentele din era sovietică trimise în Ucraina, acestea încearcă, de asemenea, să consolideze rapid capacitățile militare pe care majoritatea țărilor le-au neglijat timp de decenii, în timp ce apărarea a trecut în plan secund după dispariția Pactului de la Varșovia și sfârșitul războaielor din Balcani.

Țările din regiune sunt cele mai mari cheltuitoare ale alianței militare în raport cu mărimea economiilor lor. Totuși, conform interviurilor cu înalți oficiali militari, acestea reprezintă doar o fracțiune din ceea ce este necesar. Apoi, acest nou echipament necesită personal cu competențele potrivite, au spus aceștia.

„După ce nu am făcut aproape nimic în acest domeniu timp de 20 de ani, este practic un salt de la mașini de prima sau a doua generație direct la a patra sau a cincea generație”, a declarat generalul Daniel Zmeko, șeful de stat major al forțelor armate slovace. „Este ca și cum ai trece de la un computer cu procesor 386 la cele mai avansate soluții de rețea multi-core de astăzi”.

Nici restul Europei nu cheltuia prea mult, iar președinte SUA din acel moment, Donald Trump, i-a exasperat pe colegii săi din NATO pe care i-a acuzat că se bazează prea mult pe țara sa.

În 2021, cu un an înainte ca Vladimir Putin să invadeze Ucraina, dintre cele mai mari economii ale continentului, doar Regatul Unit atingea obiectivul de 2% din produsul intern brut stabilit de alianță. În prima sa zi în calitate de nou șef al NATO, săptămâna trecută, Mark Rutte a îndemnat statele membre să investească mai mult și să elimine decalajele de capacitate.

Flancul estic al NATO a fost stimulat pentru prima dată să crească cheltuielile militare atunci când Rusia a anexat Crimeea în 2014. Estonia, de exemplu, a cheltuit mai mult în ultimele 18 luni decât în ultimii 30 de ani, a declarat Magnus-Valdemar Saar, șeful agenției de achiziții publice pentru apărare din țara baltică.

Cu toate acestea, criticii spun că Europa de Est abia acum face investițiile care ar fi trebuit să aibă loc din momentul în care primele țări au aderat la NATO în 1999. În schimb, acestea s-au bazat pe aliații occidentali, în timp ce guvernele și-au mutat atenția asupra unor cheltuieli mai populare pentru îmbunătățirea unor lucruri precum rețelele de telecomunicații, transporturile și locuințele.

Națiunile și-au redus capacitățile de apărare, adesea la o fracțiune din ceea ce erau în timpul Pactului de la Varșovia, adversarul NATO din era comunistă. Slovacia, de exemplu, are doar 30 de tancuri, față de 960 când s-a desprins de Cehoslovacia în 1993, potrivit Zmeko.

Problema este o lipsă cronică de cheltuieli, a declarat ministrul estonian al apărării, Hanno Pevkur. Țara, care împarte o graniță cu Rusia, alocă 3,4% din PIB.

„Problema este că nu am fost la 2% în ultimii 30 de ani, am fost la 1% și unele țări chiar sub pragul de 1%”, a spus el. „Și asta înseamnă că povara contribuabilului a crescut brusc”.

Națiunile din Europa de Est reprezintă cinci din cele șapte țări din NATO care cheltuiesc cel mai mult pentru apărare ca procent din PIB în acest an, potrivit estimărilor alianței militare.

Polonia este pe locul 1, depășind 4% din PIB. La mai puțin de o lună după invazia Ucrainei, parlamentul a aprobat legislația care a mărit bugetul și a creat un fond special pentru finanțarea achizițiilor costisitoare.

Comenzile includ zeci de avioane de luptă, peste 1 300 de tancuri din Coreea și SUA și 100 de elicoptere de atac AH-64E Apache de la Boeing Co. care, la 10 miliarde de dolari, reprezintă cea mai mare achiziție făcută vreodată de țară. În august, guvernul a semnat un acord de 1,2 miliarde de dolari cu Raytheon Technologies Corp. pentru a produce componente pentru bateriile de apărare aeriană Patriot.

Însă Apache-urile au înlocuit un contract pentru elicoptere Caracal de fabricație franceză, anulat de administrația anterioară în 2016, în timp ce un contract anterior pentru rachete Patriot a fost, de asemenea, clasat.

Afluxul de echipamente noi a ridicat moralul, a declarat generalul de brigadă Grzegorz Potrzuski, șeful artileriei de câmp a forțelor terestre poloneze. El este responsabil de integrarea lansatoarelor de rachete americane și a obuzierelor coreene în armata poloneză, pe măsură ce acestea înlocuiesc echipamentele din era sovietică. El a spus că este ca și cum ai compara o mașină mică Fiat 126 cu un Mercedes S-Class.

„Aceasta este o perioadă pe care Polonia nu a mai avut-o de zeci de ani”, a spus Potrzuski. „Dacă ne uităm la dezvoltarea forțelor armate, atunci în opinia mea vom fi una dintre cele mai puternice armate – cu siguranță în această parte a Europei, dar și în NATO.”

Dar nu este vorba doar de achiziționarea de noi echipamente de la aliați precum SUA și Germania. Trebuie construite noi facilități de depozitare și trebuie angajat și instruit personal nou, au declarat oficialii militari din regiune.

Polonia s-a angajat să dubleze numărul de soldați profesioniști până la 250 000 până în 2035. Armata a adăugat aproximativ 20.000, ajungând la un total de 134.000 la sfârșitul anului 2023. În locuri precum România, există presiuni pentru creșterea salariilor de la aproximativ 500 de euro (549 de dolari) pe lună în prezent pentru a putea atrage soldați tineri cu noi competențe.

„Este greu să înveți o persoană de 40 sau 45 de ani cum să folosească aceste noi sisteme”, a declarat Zmeko din Slovacia. „În mod ideal, găsești un tânăr de 18 ani care a petrecut deja sute sau chiar mii de ore folosind computere”.

Cât de mare va fi presiunea exercitată asupra bugetelor de stat din regiune va deveni mai clar la sfârșitul acestui an, când statele membre NATO își vor prezenta noile planuri de apărare, inclusiv angajamentele de cheltuieli până în 2044.

Ceea ce este deja clar este că, pentru a aduce armatele mai aproape de ceea ce trebuie să fie, va fi nevoie de angajamentul publicului, precum și al guvernului. Europa are, de asemenea, posibilitatea de a-și mări propria producție de armament, a declarat Zmeko.

„Adevărata întrebare este dacă Europa are voința de a o face”, a spus el. „Va fi dispusă să strângă cureaua și să le spună cetățenilor săi că, pentru următorii câțiva ani, sau chiar un deceniu, nivelul de trai s-ar putea să nu se îmbunătățească, deoarece trebuie să acordăm prioritate securității noastre?”, s-a întrebat el.