Antibioticele ne salvează viața cu o mână și ne distrug microbiomul esențial cu cealaltă

Antibioticele sunt un element de bază al medicinei moderne și salvează milioane de vieți în fiecare an. Dar ele pot dăuna sistemului bacterian normal pe care se bazează sănătatea noastră, scrie BBC. Organismul nostru găzduiește trilioane de bacterii fără de care nu putem trăi – cu cea mai mare densitate în intestinele noastre. Dar oare deteriorăm permanent această parte crucială a corpului nostru de fiecare dată când luăm antibiotice?

„Microbiomul intestinal este o rețea complexă de forme de viață microbiotice și de toate lucrurile de care acestea au nevoie pentru a se întreține în nișa organismului”, spune James Kinross, consultant în chirurgie colorectală la Imperial College London.

Microbiomul intestinal joacă un rol uriaș în menținerea sănătății noastre, inclusiv în reglarea sistemului imunitar și în sprijinirea digestiei. Iar experții susțin că antibioticele sunt una dintre cele mai mari amenințări la adresa microbiomului nostru intestinal.

Antibioticele prescrise în mod obișnuit pentru a trata și preveni infecțiile bacteriene reprezintă o piatră de temelie a medicinei moderne. Dar, în procesul de a viza bacteriile care cauzează infecții în corpul nostru, antibioticele pot, de asemenea, să elimine, fără să vrea, celelalte bacterii din corpul nostru.

Oamenii de știință sunt din ce în ce mai îngrijorați de implicațiile pentru sănătate ale dependenței noastre tot mai mari de antibiotice; între 2000 și 2015, prescrierea de antibiotice la nivel mondial a crescut cu 65%. Problema acestei utilizări crescânde a antibioticelor este dublă: daunele provocate microbiomului nostru intestinal și rezistența tot mai mare a bacteriilor la antibiotice.

GRAFICE România, pe primul loc în Europa la consumul de antibiotice, la același nivel ca în urmă cu 10 ani / Creșterea rezistenței bacteriilor din cauza excesului de antibiotice, una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică

„Antibioticele perturbă ecosistemul complicat al microbiomului nostru intestinal și, astfel, pun bacteriile supraviețuitoare la un risc mai mare de a dona genele lor rezistente agenților patogeni”, spune Gautam Dantas, profesor de medicină de laborator și genomică la Școala de Medicină a Universității Washington din St Louis din SUA.

Știm că, cu cât populația de bacterii din intestinul nostru este mai diversă, cu atât mai bine. Dar fiecare tratament cu antibiotice perturbă această populație, deoarece antibioticele nu sunt suficient de bine direcționate pentru a distruge doar bacteriile patogene care provoacă infecția. În schimb, ele atacă toate bacteriile din intestinele noastre.

„Există un impact colateral”, spune Dantas. „Gândiți-vă la o pădure în care încercați să scăpați de o infecție cu o buruiană; modul în care desfășurăm antibioticele este de a bombarda pădurea cu covorul, ucigând atât cele bune, cât și cele rele.”

Atunci când oamenii de știință au analizat retrospectiv microbiomul persoanelor care au avut o infecție urmată de un tratament cu antibiotice, au descoperit că diversitatea microbiomului se recuperează în mare parte în câteva luni, spune Dantas. Dar, la unii oameni, unele bacterii bune nu mai apar niciodată, adaugă el.

Dantas și echipa sa de cercetători au studiat probe fecale colectate de la copiii tratați la spitalul de pediatrie conectat la laboratorul său. Aceste probe au fost recoltate în mod obișnuit, înainte de orice infecție și de administrarea de antibiotice, ceea ce a permis echipei sale să vadă schimbările la copiii care fac o infecție și primesc ulterior antibiotice.

Dantas a folosit aceste probe pentru a compara modificările microbiomului intestinal după administrarea de antibiotice la două grupuri de copii – copiii născuți înainte de termen, care se nasc înainte de 36 de săptămâni, și copiii născuți la termen, născuți după 36 de săptămâni.

”Pierdem diversitatea în intestinele noastre și microbii cruciali care ne-au susținut timp de sute de mii de ani. Ceea ce știm că se întâmplă la adulți după administrarea de antibiotice se întâmplă mai dramatic la bebeluși: o diversitate mai mică a microbiomului și vârfuri uriașe de gene rezistente la medicamente”, spune James Kinross.

În timp ce efectele diferă de la o persoană la alta și depind de vârsta noastră, consensul oamenilor de știință este că efectele unei cure de antibiotice pot fi permanente.

Cinci măsuri simple prin care fiecare poate contribui la reducerea consumului de antibiotice și limitarea rezistenței la acestea / Ce poți face chiar tu

„Unele persoane sunt foarte sensibile la deteriorarea microbiomului [lor] de către antibiotice, iar ecologia microbiomului lor se va schimba dramatic și nu va mai reveni niciodată la ceea ce era înainte de doza de antibiotic”, spune Kinross.

„Pierdem diversitatea în intestinele noastre și microbi cruciali care ne-au susținut timp de sute de mii de ani [se pierd] la o scară de timp fără precedent”.

Dar oamenii de știință încă încearcă să afle care sunt consecințele pe termen lung asupra sănătății ale utilizării antibioticelor asupra microbiomului nostru intestinal.

„Știm că antibioticele au capacitatea de a afecta fiecare domeniu de funcționare a microbiomului.” spune Kinross. „Ele nu duc doar la o diminuare a numărului de bacterii, ci afectează și funcția microbilor în moduri complexe, individualizate, pe care nu le înțelegem bine.”

Nu doar impactul asupra bacteriilor intestinale provoacă îngrijorare, ci și consecințele secundare asupra dezvoltării sistemului imunitar, adaugă Kinross.

Studiile arată că administrarea de doze recurente de antibiotice are un efect cumulativ, iar impactul este, de asemenea, mai mare dacă se ia o doză cu spectru mai larg. Acest lucru este adesea denumit „ipoteza loviturilor multiple”.

„Aceste evenimente de prelungire aleatoare, din când în când, vor lovi un microb critic”, spune Dantas. „Acesta este experimentul evolutiv ciudat pe care îl facem pe noi înșine de fiecare dată când luăm un antibiotic”.

Cealaltă consecință a utilizării pe termen lung a antibioticelor este riscul de rezistență. Atunci când o populație de bacterii este expusă la un antibiotic, cele care nu au genele de rezistență la antibiotice tind să moară. Însă cele care le au – fie gene pe care le-au preluat din mediul înconjurător, fie mutații care au apărut spontan – vor supraviețui. În acest fel, medicamentele selectează în mod activ microbii care sunt rezistenți la antibiotice. Acest lucru devine o problemă atunci când bacteriile patogene culeg roadele acestei adaptări.

„De fiecare dată când utilizăm antibiotice, crește riscul proporțional ca microbiomul intestinal să se îmbogățească în gene rezistente la medicamente, astfel încât data viitoare când agentul patogen va apărea, acesta ar putea fi capabil să preia unele dintre aceste gene selectiv rezistente din intestin”, spune Dantas.

Iar acest proces nu se limitează la intestinele noastre, spune Craig MacLean, profesor de evoluție și microbiologie la Universitatea din Oxford. „Bacteriile rezistente pot migra din intestin în alte zone, astfel încât ceea ce se întâmplă în intestin are un impact asupra restului corpului nostru”, spune el.

Impactul dăunător și salvator al antibioticelor este una dintre cele mai mari enigme care îi preocupă pe oamenii de știință din întreaga lume. Deși nu există o soluție unică, există abordări care ar putea atenua efectele nocive ale antibioticelor asupra sănătății noastre.

„Antibioticele sunt medicamente uimitoare care au salvat milioane de vieți. Sunt resurse foarte prețioase și ar trebui folosite, dar trebuie să înțelegem cum să le țintim cu precizie”, spune Kinross.

Oamenii de știință se uită acum la antibioticele care sunt mai bine direcționate către anumite părți ale corpului, precum și la cele care vizează anumite bacterii, spune MacLean, în ideea de a scăpa doar de bacteriile de care vrei să scapi și de a lăsa intacte bacteriile benefice din intestin.

Dar cel mai mare instrument pe care îl avem la dispoziție în prezent, spune Anthony Buckley, profesor asociat în microbiologia intestinală la Universitatea din Leeds, este reprezentat de alimentația noastră. „Alimentația este unul dintre cei mai mari factori care stau la baza stabilirii microbiomului uman”, spune el.

Grupul de cercetare a infecțiilor asociate asistenței medicale de la Universitatea din Leeds a testat efectele antibioticelor asupra microbiomului în ultimele două decenii

Cea mai mare varietate de alimente pe care le consumăm este, de obicei, asociată cu o varietate mai mare de microbi din intestin, iar fibrele, în special, par să aibă un impact cu adevărat pozitiv”, spune Ines Moura, cercetător la Facultatea de Medicină și Sănătate a Universității Leeds, care testează în prezent efectele diferitelor substanțe nutritive asupra microbiomului intestinal și modul în care acestea pot reduce efectele negative ale antibioticelor.

Fibrele alimentare sunt deosebit de importante deoarece microbii din corpul nostru le digeră și produc acizi grași cu lanț scurt, care furnizează energie celulelor care căptușesc colonul, spune Buckley.

„Atunci când luați antibiotice, microbii care produc acizi grași cu lanț scurt se epuizează și au nevoie de timp pentru a se reface. Teoria noastră este că, prin ingerarea de fibre alimentare, oferă un substrat pentru ca acești microbi să se dezvolte și să producă acizi grași cu lanț scurt și, sperăm, să stabilească din nou echilibrul”, spune el.

Ironia care stă la baza utilizării antibioticelor este că, cu fiecare cură pe care o luăm, putem scădea capacitatea organismului nostru de a lupta împotriva infecțiilor și, prin urmare, putem crește dependența noastră de antibiotice.

„Este mult mai bine să nu trebuiască să ne bazăm pe antibiotice”, spune Kinross, „și, în schimb, să ne concentrăm pe biorezistența ecologiei noastre interne prin alimentație sănătoasă, în special în primii ani de viață ai unei persoane, deoarece acesta este momentul în care antibioticele provoacă cele mai multe daune”.