G4Media.ro

Cum funcționează bateria cu nisip, care stochează energia verde produsă de eoliene…

Sursa Foto: Polar Night Energy

Cum funcționează bateria cu nisip, care stochează energia verde produsă de eoliene și panouri solare / Patru tineri ingineri cred că au găsit răspuns la una dintre cele mai mari provocări ale energiei verzi

La capătul unui drum de țară sinuos și plin de copaci din vestul Finlandei, patru tineri ingineri cred că au un posibil răspuns la una dintre cele mai mari provocări ale energiei verzi.

Provocarea constă în asigurarea unei alimentări constante cu energie regenerabilă pe tot parcursul anului, în timpul schimbărilor de anotimpuri și al condițiilor meteorologice variabile. Răspunsul care se află la centrala electrică Vatajankoski, situată la 270 km nord-vest de capitala Finlandei, Helsinki, este remarcabil de simplu, abundent și ieftin: nisipul, transmite BBC.

Centrala electrică din Vatajankoski găzduiește prima baterie de nisip la scară comercială din lume. Complet închisă într-un container de oțel de 7 m înălțime, bateria este formată din 100 de tone de nisip pentru construcții de calitate inferioară, două conducte de încălzire urbană și un ventilator. Nisipul devine o baterie după ce este încălzit până la 600C cu ajutorul energiei electrice generate de turbine eoliene și panouri solare din Finlanda, aduse de Vatajankoski, proprietarii centralei electrice.

Energia regenerabilă alimentează un încălzitor cu rezistență care încălzește aerul din interiorul nisipului. În interiorul bateriei, acest aer cald este pus în circulație de un ventilator în jurul nisipului prin intermediul unor țevi de schimb de căldură.

O izolație groasă înconjoară nisipul, menținând temperatura în interiorul bateriei la 600C (1.112F), chiar și atunci când afară este ger. „Nu vrem să pierdem căldură; temperatura medie de iarnă este sub 0C (32F) în Kankanpää”, spune Ville Kivioja, cercetător principal la Polar Night Energy, care monitorizează online performanța bateriei.

Bateria stochează 8 MWh de energie termică atunci când este plină. Atunci când cererea de energie crește, bateria descarcă aproximativ 200 kW de energie prin conductele de schimb de căldură: acest lucru este suficient pentru a asigura încălzirea și apa caldă pentru aproximativ 100 de locuințe și o piscină publică din Kankaanpää, suplimentând energia din rețea. Bateria se încarcă peste noapte, când prețurile energiei electrice sunt mai mici.

Este un sistem care necesită puțină întreținere, spune Kivioja. Compania folosește nisip ieftin, de calitate scăzută, respins de constructori, în locul nisipului de râu de înaltă calitate, care este folosit în cantități mari pentru construcții, ceea ce duce la o penurie globală.

„Nu există nicio uzură implicată în ceea ce privește țevile [de schimb de căldură] și nisipul. Ventilatorul este singura piesă mobilă și este ușor de înlocuit dacă este necesar”, spune Kivioja.

Nisipul este un mediu foarte eficient pentru a reține căldura pe o perioadă lungă de timp, stocând energie timp de luni întregi. Și există și alte beneficii. „Nisipul are o durată de viață foarte lungă: se poate încălzi și răci de oricâte ori”, spune Kivioja. „Va deveni mai dens după un timp, așa că are nevoie de mai puțin spațiu. În acel moment putem adăuga mai mult nisip”.

Bateria de nisip dezvoltată de Tommi Eronen (dreapta) și Ville Kivioja (stânga) furnizează suficientă căldură pentru aproximativ 100 de case și o piscină în Kankaanpää.

Citește integral pe BBC

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

25 comentarii

  1. Noi avem catedrala, ceva mult mai tare!

    • La catedrala iti trebuie vreo 10 centrale din astea… noi tot iesim in top!
      Conteaza ca in topul prostiei?

    • Niezau da curent spiritual !

    • Păi,dacă rușii,sarbii le au așa mari,noi de ce să n-o avem?Vrei să fim mai prejos?
      Credeam că o idee d-asta salvatoare vine din această lume,cu religiile activate sau reactivate politic si cu regimuri autocrate,dar….
      Daca luam istoria inventiilor,care conteaza,vom fi nevoiti să constatăm că ea există numai în lumea liberă.În rest este aproape intuneric.
      Această comparatie ar trebui sa devina un indicator si un argument important în combaterea dictaturilor si a coruptiei endemice.Regimurile marcate de aceste boli nu vor putea niciodata produce inovatie,ci doar imitatii(idei furate)sau „capital strain”,purtator de tehnologie autentica noua,care valorifica forta de muncă ieftină din aceasta lume sufocată de exces de autoritate si de cele mai multe ori si de coruptie.

  2. Un mare BRAVO pentru baietii astia! Acum… urmeaza scumpirea nisipului 😉

    • Nu pare o descoperire epocala….este un fel de pompa de caldura aer sol, doar ca solul este nisip intr-un container dasupra solului…

    • Mariusica cum le sti tu pe toate ca un om mare

    • Mariusica! Dacă e asa de simplu și tu știai, de ce numai zis nimic!😀

    • nu mai dati in om, ca a cam ghicit-o: ideea nu e noua, astfel de puffere se tot folosesc in diverse combinatii – ideal pompa de caldura aer-apa sau panouri solare care functioneaza ziua cu randament mare si cedeaza caldura cand e nevoie (noaptea, sau peste o saptamana) – e drept, cu apa in loc de nisip (de calitae, atentie, inferioara!). problema e izolatia. nu merge de pe vara pe iarna. pt asta exista pompa de caldura sol-apa, care chiar este ce au „inventat” baietii astia doi: vara soarele incalzeste pamantul 9de o calitate inferioara) si iarna omul cu mana lui scoate de acolo caldura.

  3. Am avut câteva afaceri cu firme din Finlanda și am mers acolo de multe ori. La o discuție particulara mi-au spus: „Finlanda nu are resurse, singura noastră resursă sunt oamenii. Asta este motivul principal pentru care investim maxim în educație. Facem acest lucru de peste 50 de ani.” Deja cea mai avansata cercetare a cancerului este in Finlanda.

    Daca ar fi după mine in Romania as investi efort maxim în cercetare și educatie. Iar pentru a evita exodul creierelor as aborda o strategie specială în acest sens.

    • Problema este la nivel national, nu ai cum sa faci revolutie cu profesori expirati/ nedigitalizati.
      Cand a venit pandemia am vazut cu totii ca nu stiu ce este ala calculator.
      In momentul in care vrei sa schimbi ceva totul explodeaza, nici nu discuti despre varsta pensionarii si magistratii deja au iesit la pensie. Tot aparatul bugetar este la nivel de solitaire.
      Noua ne trebuie un soc ca sa ne trezim, cum a fost pandemia. Sper ca urmatoarea criza de peste cateva luni sa mai schimbe o mare parte din mentalitatile comuniste.

    • Calculatoarele si internetul sunt extrem de utile dar doar daca si oamenii au dorinta sa caute, sa invete, au curiozitate, entuziasm pentru cunoastere. Astea lipsesc. Pe la noi lumea vrea sa aiba si sa arate ca are. Buze, masini, case…functii. Asta e realitatea.

    • „Problema este la nivel national, nu ai cum sa faci revolutie cu profesori expirati/ nedigitalizati.”

      Problema nu e doar la nivel de profesori, problema e mult mai profunda, la nivelul intregii societati. Societate care, in mare parte, nu mai considera educatia ca fiind o cale sigura de a reusi in viata. De ce e asa? Pentru ca modelele cele mai vizibile de reusita pe scara sociala sunt politicienii, vedetele media sau imbogatitii de dupa revolutie, a la Becali.

      Din pacate, in cazul asta schimbarea ar trebui sa vina de sus in jos. Sistemul de educatie ar trebui sa fie, in acelasi timp, pompat cu bani (in special zona rurala si urbanul mic), dar si incorsetat cu un sistem dur de evaluarea a rezultatelor. Trebuie sa fie vizibil progresul scolar real pentru fiecare elev, clasa, scoala si, evident, pentru toti profesorii implicati. Ca sa stii exact pe ce dai banii si unde e nevoie de corectii. Dupa 20-25 de ani, rezultatele vor fi evidente si castigul va fi urias la nivelul intregii societati, cum a fost in tarile nordice, in Irlanda sau in Coreea de sud.

      Dar e capabila elita noastra politica de asa ceva? Aia plina de doctorate plagiate, de facultati fantoma absolvite la distanta si/sau la batranete si de bacalaureate pe la 30 de ani? Greu de crezut.

  4. Acum cativa ani am acoperit o terasa din beton cu saculeti din plastic umpluti cu nisip si bine inchisi. Inauntru incalzeam si pierderea de caldura prin placa de beton era mare. Am acoperit saculetii si cu o folie pentru ca betonul sa nu se ude, se modifica nefavorabil transmisia de caldura prin placa. Rolul saculetilor de nisip a fost sa inmagazineze caldura din interior si sa cedeze mai greu spre exterior. Cred ca a functionat. Valori ale coeficientilor de transmisie, densitati si alti parametri arata cum apa, nisipul pastreaza planeta intr-o zona de temperaturi favorabile vietii, fara variatii extreme.

  5. N-am prea înțeles:
    – „un drum sinuos, plin de copaci” – sau printre copaci?
    – „rezistență care încălzește aerul din interiorul nisipului” — păi e aer în nisip? E oxigen în SiO2, dar nu e aer. Poate aerul din țevi?
    – nisipul e încălzit „cu ajutorul energiei electrice generate de turbine eoliene și panouri solare”. Touși, „Bateria se încarcă peste noapte, când prețurile energiei electrice sunt mai mici”. Adică își ia energie și din rețea? Care energie, eventual, e produsă ziua din panouri solare și înmagazinată în baterii obișnuite?

    • Au făcut traducerea fara sa se gândească la termeni tehnici, la fel că multe altele.
      Dar te-ai prins că poate inmagazina energia ieftina sau excedentară.

    • @M: da, m-am prins… nu înțeleg însă de ce, într-o astfel de știre despre o chestie revoluționară, nu se pomenește nimic despre valorile numerice care ar dovedi că e o chestie revoluționară cu adevărat. De exemplu, care e randamentul? Dacă o lași în pace, ce pierderi are? Așa, și eu pot să fac o baterie cu apă: pun ligheanul la soare vara, toamna fac focul sub el și am toată iarna apă caldă. Bineînțeles că exagerez, pentru toată lumea e evident că bateria mea nu e fezabilă dar nu e atât de evident că bateria cu nisip este (fezabilă, avantajoasă etc.).

    • @NewLevel – nisipul e un agregat, evident ca exista aer in interiorul nisipului (nu in compozitia chimica)

  6. Otomanii au inventat sistemul, nu finlandezii. Think cafea la nisip.

  7. Ce înseamnă să termini o facultate de inginerie în Finlanda! Ce profesioniști scot școlile și societățile serioase! Și pun pariu ca numărul de doctori în științe e vax. Da noi nu: dacii, energiile, pelerinajul, costobocii, berghenbirul, beamveul, conspirățiile… Aista-i cel mai grozav popor!

  8. A mai fost o firma din UK care pretindea acelasi lucru acum vreo 10 ani. Dupa ce a spart banii de investitii a dat faliment. Nu exista inca tehnologie eficienta pentru transformarea caldura – electricitate. Din pacate.

    • Deocamdata nu e vorba de eficienta. Energia regenrabila produsa acum in intervalele in care nu e necesara se pierde pur si simplu. Daca sistemul asta recupereaza si 30% din ea, e un mare pas inainte.

  9. Si e doar una din soluțiile inovatoare pentru stocarea de mare capacitate de energie din rețea. Asta ne trebuie, combinata cu surse regenerabile (dar intermitente), nu gaz, cărbune, petrol si alte otrăvuri.

  10. … de-aia îmi plac mie finlandezii, că au case care consumă 2 kwh/h… și merg la piscină iarnă de iarnă…

  11. …dar avem si noi cercetatorii nostri! Geniali! Recent explicau cum sta treaba cu liniile de condens ale aeronavelor – la cererea reta.rdatului din Parlament, ala de la haur. Asta ca sa va dati seama cate secole de gandire ne despart de Europa.