Cum a evoluat poziția lui Nicușor Dan de la promisiunea controlui civil asupra serviciilor secrete la minimalizarea importanței directorilor civili

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Președintele Nicușor Dan a făcut în doar un an tranziția de la postura de critic al lipsei de transparență a serviciilor secrete la minimalizarea importanței unor șefi civili la servicii. Între timp, el a declarat că, în calitate de șef al sistemului, nu se poate lupta cu sistemul. Fostul activist civic, ajuns președintele României, a eșuat în impunerea unor apropiați la șefia SRI și SIE și a anunțat vineri că numirea unui civil la șefia serviciilor secrete ”nu e o chestiune așa de importantă”.

La momentul actual, Serviciul Român de Informații (SRI) este condus interimar de generalul Răzvan Ionescu, după demisia lui Eduard Hellvig în urmă cu trei ani. Serviciul de Informații Externe (SIE) e condus de Gabriel Vlase (ex-PSD), care s-a remarcat prin zboruri cu avioane private la curse de Formula 1. Serviciul de Protecție și Pază (SPP) este condus de Lucian Pahonțu, cel mai longeviv șef de serviciu, care a apărut alături de Nicușor Dan și politicieni într-o fotografie făcută la un restaurant din Bruxelles.

În campania electorală pentru alegerile prezidențiale, Nicușor Dan a adoptat un discurs critic și reformist față de serviciile secrete. Atunci, el susținea că serviciile de informații au nevoie de o reformă profundă și de un control civil mai puternic, pentru a asigura transparența și alinierea la atribuțiile constituționale.

”Au o problemă mare de control civil, pentru că cele două comisii de control din Parlament, SRI și SIE, nu intră deloc în substanța activității atât a SRI, cât și a SIE”, a declarat Nicușor Dan într-un interviu la Digi24 în martie 2025, cu două luni înainte de alegeri.

”Am în minte niște oameni, dar din nou e vorba de o negociere cu Parlamentul. În orice caz cele două importante, SRI și SIE, trebuie să fie sub control civil”, mai spunea atunci fostul activist anticorupție, care promitea o ruptură cu practicile vechi ale statului.

Imediat după ce a ajuns președintele României, Nicușor Dan și-a păstrat linia reformistă.

”Una din măsurile, acțiunile care ne asigură că există un control civil asupra serviciilor de informații este prezența unui director civil acolo”, a declarat el pe 4 iunie 2025, într-una dintre primele sale conferințe de presă la Cotroceni în calitate de șef al statului.

Luni întregi, Nicușor Dan a evitat să propună nume pentru șefia serviciilor.

În august 2025 însă, el a avansat două nume în timpul unei discuții la guvern cu Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan, șefii PSD și PNL. G4Media a scris atunci în premieră că Nicușor Dan l-a propus pe avocatul Gabriel Zbârcea la SRI și pe diplomatul Marius Lazurca la SIE, propuneri întâmpinate cu răceală de șefii coaliției.

Confruntat cu refuzul tacit al PSD și PNL de a-i susține cei doi candidați, Nicușor Dan a abandonat tema numirii șefilor de servicii și a început să lucreze constant cu actualii directori ai SRI, SIE și SPP.

El a fost întrebat constant de jurnaliști dacă va face numiri civile la servicii, dar a început să invoce tensiunile politice și apoi criza guvernamentală pentru a justifica faptul că nu a făcut nici o propunere formală către Parlament.

Șeful statului a blamat lipsa unei majorități parlamentare pentru numirile la servicii, deși el a avut o fereastră de oportunitate de jumătate de an în 2025 când coaliția PSD-PNL-USR-UDMR a funcționat în cadrul legislativului.

”Numirea șefilor serviciilor secrete este la fel de grea ca formarea noului guvern, pentru că necesită o majoritate parlamentară”, a declarat de curând Nicușor Dan.

Vineri, 17 iulie, președintele Nicușor Dan a minimalizat, în premieră, nevoia de a avea șefi civili la serviciile secrete. E o poziție complet diferită de cea exprimată atât ca activist civic, cât și în calitate de candidat la prezidențiale sau chiar de președinte proaspăt ales.

”Nu cred că a avea un șef civil e o chestiune așa de importantă”, a spus vineri Nicușor Dan într-un interviu pentru Observator News. El a mai spus că ”ce văd important la servicii este, ca și în alte părți ale administrației, că e aceeași rutină în anumite zone, aceeași rutină și delăsare care nu sunt în acord cu lumea reală”.

Spre deosebire de Serviciul de Informații Externe (SIE), unde legea de funcționare nu prevede instituția revocării directorului, la SRI legea prevede că eliberarea din funcţie a directorului serviciului se face de Parlament, în şedinţă comună a celor două Camere, la propunerea Preşedintelui României sau a cel puţin o treime din numărul total al deputaţilor ori al senatorilor. SRI este condus interimar în prezent de Răzvan Ionescu, angajat în munca operativă a serviciului de informații de peste două decenii. Poziția de șef al SRI este vacantă din iulie 2023, atunci când Eduard Hellvig a demisionat după 8 ani (2015-2023).