„Fuseseră devastate”: În Afganistan, pădurile renasc din cenușa războiului / Aproximativ 50% din suprafața forestieră a dispărut

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

„Între 1979 și începutul anului 2000, aproximativ 50% din suprafața forestieră a Afganistanului a dispărut”, a declarat pentru AFP Mohammad Nasir Shalizi, cercetător la Universitatea de Stat din Carolina de Nord, notează Le Figaro.

La umbra copacilor de paulownia nou plantați, Ghulam Ali Poya, unul dintre bătrânii satului Char Bagh din nord-estul Afganistanului , se bucură să vadă că locuitorii redescoperă beneficiile copacilor după defrișările cauzate de războaie.

„Obișnuiau să existe păduri de fistic acolo”, spune el, arătând spre munții arizi care înconjoară satul cu casele sale din cărămidă de lut. „Aceștia au fost devastați în timpul conflictelor .” Între invazia sovietică din 1979 și căderea primului guvern taliban în 2001, Afganistanul a suferit mai multe conflicte, inclusiv un război civil brutal.

„Între 1979 și începutul anilor 2000, aproximativ 50% din suprafața forestieră a Afganistanului a dispărut”, a declarat pentru AFP Mohammad Nasir Shalizi, cercetător la Universitatea de Stat din Carolina de Nord. În pădurile estice de cedru și stejar, comerțul cu cherestea către Pakistan a alimentat defrișările. În zona de fistic, în regiunile centrale și nordice mai aride, localnicii taie copacii pentru lemne de foc și pentru gătit.

Însă, în ultimii douăzeci de ani, „tendința a încetinit considerabil”, notează dl. Shalizi. Potrivit Institutului Național de Statistică, suprafața totală a pădurilor din Afganistan a crescut cu 35% între 2011 și 2025, acoperind 2,5% din suprafața țării, deși defrișările au continuat în unele provincii.

În această țară muntoasă cu resurse limitate, gestionarea comunității forestiere este una dintre cele mai eficiente politici, subliniază cercetătorii. În Char Bagh, Fundația pentru Dezvoltare Aga Khan (AKDN) se bazează pe un cuplu de fermieri pentru a întreține o micro-pădure. Inspirată de metoda botanistului japonez Akira Miyawaki, este vorba de o plantare densă de arbori diverși „pentru a restabili ecosistemele, a contribui la rezistența la schimbările climatice și, de asemenea, a sprijini veniturile comunității”, explică Parisa Malikzada, coordonatorul pentru agricultură al AKDN Afganistan.

„Acești copaci mă fac să mă simt bine, împrejurimile mele sunt verzi, respir aer curat”, zâmbește Bas Begum Ahmadi, în vârstă de 45 de ani. Pe parcela sa, sălciile, paulowniile și plopii creează o răcoare vizibilă în comparație cu câmpurile din jur. O parte dintre crengi vor fi folosite pentru sobă iarna, iar frunzele ca hrană pentru animale.

Recoltele de rodii, caiși și curmale vor fi vândute ca fructe sau dulceață, explică această mamă a patru copii. Lângă râu, plopii previn eroziunea solului în timpul inundațiilor. Această micro-pădure „ este un model; oamenii vin să o vadă și vor să facă același lucru ”, spune domnul Poya fericit.

Fundația mizează pe acest efect de bulgăre de zăpadă, finanțănd 500 de micro-păduri în șapte provincii. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) sprijină, de asemenea, Asociațiile Locale de Gestionare a Pădurilor, structuri conduse de săteni și fermieri aleși, și a contribuit astfel la plantarea a cinci milioane de copaci din 2019, potrivit lui Muhammad Safi, managerul schimbărilor climatice.

În unele regiuni, „chouras”, consiliile tribale tradiționale, supraveghează pădurile și impun amenzi pentru exploatarea forestieră ilegală. Uneori, supraviețuirea puieților este pusă în pericol de pășunatul excesiv, lipsa de întreținere sau apa insuficientă.

Oamenii de știință cred că trebuie făcute mai multe, în special în pădurile seculare, având în vedere amploarea schimbărilor climatice. Din anii 1960, temperatura medie din Afganistan a crescut cu 1,8°C, potrivit ONU.