Centrele de informare turistică din județul Arad, transformate de primari în birouri sau cabinete medicale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Majoritatea centrelor de informare turistică din judeţul Arad, care au fost construite cu bani europeni după 2010, au primit alte destinaţii în ultimii ani sau urmează să fie transformate de primării în birouri, cabinete medicale sau centre culturale, după ce s-a constatat că turiştii au preferat să se informeze online şi să nu apeleze la ajutorul personalului din respectivele unităţi, transmite Agerpres.

Dintre cele aproximativ 30 de centre de informare turistică existente în judeţ, 16 au fost construite la sate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, începând cu anul 2010. În medie, fiecare centru a costat 180.000 de euro.

De asemenea, pe alte programe de finanţare europeană, au fost construite centre similare în cele zece oraşe din judeţ, iar unul aparţine Consiliului Judeţean Arad.

Totuşi, în majoritatea cazurilor, centrele au avut scopul de informare turistică doar pe hârtie, pentru că turiştii nu mergeau la acestea pentru a afla despre obiectivele care pot vizitate, obţinând informaţiile de pe internet.

În comuna Cermei, de exemplu, centrul a fost construit în satul Şomoşcheş, fără obiective de vizitat. Cum aici nu există dispensar, în ultimul an, Primăria a amenajat un cabinet medical în imobilul construit cu bani europeni.

„Am fost obligaţi de contractul de finanţare să avem activitate de informare turistică timp de cinci ani, dar, cum nu aveam turişti, nu puteam ţine doi oameni degeaba, aşa că s-au ocupat mai mult de serviciile sociale ale Primăriei, cum ar fi sprijinul pentru persoanele cu dizabilităţi. De un an, am făcut un cabinet medical, iar aici vine medicul de familie de două ori pe săptămână pentru a oferi consultaţii localnicilor”, a declarat joi, pentru AGERPRES, primarul comunei Cermei, Ioan Vesa.

Majoritatea primarilor de comune care au astfel de centre şi-au făcut alte planuri cu imobilele.

La Vladimirescu, centrul a fost inaugurat în urmă cu un deceniu, dar a stat cu uşile încuiate mai tot timpul în primii ani. După ce restricţia privind reconversia spaţiului a fost ridicată, a fost utilizat ocazional pentru diverse activităţi. Până în vara acestui an, aici s-a oferit consiliere pentru adulţi şi copii proveniţi din medii defavorizate.

De asemenea, clădirea servea ca secţie de votare la alegeri.

Pentru viitor, administraţia locală are alte planuri.

„Dorim să îi dăm o destinaţie educaţională, aici să aibă loc permanent activităţi extraşcolare şi culturale. În prezent, imobilul este încuiat, pentru că nu are rost să îl încălzim iarna. Este utilizat ocazional, atunci când avem nevoie de un spaţiu pentru diverse evenimente, precum concursuri sau activităţi culturale”, a declarat primarul comunei, Mihai Mag.

La Păuliş, Primăria foloseşte imobilul pentru consultaţiile medicului de familie, o dată pe săptămână, iar la Dorobanţi, spaţiul este folosit cu aceeaşi frecvenţă pentru diverse activităţi ale tinerilor, cum ar fi organizarea de ateliere creative sau expoziţii.

La Socodor, clădirea în care turiştii n-au ajuns niciodată este acum folosită pentru birouri ale Primăriei, respectiv Starea Civilă şi Evidenţa Populaţiei.

Alţi primari de comune în care nu se folosesc aceste imobile au declarat că aşteaptă oportunităţi de finanţare pentru schimbarea destinaţiei acestora, vizând, în general, birouri ale administraţiei locale sau transformarea în centre culturale.

Una dintre puţinele comune care doreşte să menţină activitatea de informare turistică este Săvârşin.

„Zona noastră are potenţial turistic mare, datorită Domeniului Regal Săvârşin, care este vizitat în fiecare weekend din sezonul cald de aproximativ 700 de oameni. Consider că în aceste condiţii este nevoie de un centru de informare turistică”, a declarat primarul comunei, Ioan Vodicean.

Totuşi, centrul din Săvârşin are altă destinaţie în prezent. Aici funcţionează Casieria şi Contabilitatea Primăriei, pentru că sediul instituţiei este în renovare.

Preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Iustin Cionca, a declarat, pentru Agerpres, că aceste centre de informare turistică ar fi trebuit să fie construite abia după ce în comunele beneficiare exista infrastructură modernizată, pensiuni şi alte servicii dedicate vizitatorilor.

„Din păcate, aşa se întâmplă când cineva merge la Uniunea Europeană să negocieze diverse programe de finanţare, fără ca înainte să consulte autorităţile locale. Primarii sunt nevoiţi să atragă fonduri pe programele existente, deşi uneori poate că proiectele nu li se potrivesc. Judeţul Arad are foarte multe puncte de interes, dar ca să fim atractivi nu ajung nişte centre de informare turistică. Pentru ca zonele turistice să fie puse în valoare, este nevoie de investiţii în infrastructură, în spaţii de cazare, servicii de calitate de care au nevoie vizitatorii. Ne-am grăbit cu aceste centre, iar pentru că le-am pus înaintea altor priorităţi, nu au avut obiectul muncii”, a declarat Cionca.

El a spus că primarii „au apelat, în cele din urmă, la pragmatism şi au decis să folosească centrele în scopuri mai utile”.