ANALIZĂ Ce înseamnă valul de succese externe ale lui Trump

Reușitele diplomatice înregistrate de președintele Donald Trump în ultimele săptămâni, între care medierea unui acord de încetare a focului între India și Pakistan, eliberarea de către Hamas a ultimului ostatic american în viață, încheierea unei înțelegeri comerciale cu Londra, realizarea unui progres semnificativ în negocierile pe marginea războiului tarifelor dintre Washington și Beijing, precum și dezghețul în relațiile Americii cu Siria, reflectă o abordare pragmatică și tranzacțională în politica externă, concentrată pe acorduri economice majore, realinieri strategice și o reconfigurare a relațiilor cu adversarii tradiționali ai Statelor Unite.

Deși unele decizii au fost controversate, ele reflectă strategia lui Trump de a obține avantaje tangibile pentru SUA prin negocieri directe și înțelegeri economice semnificative, susținându-i crezul că doctrina sa “America First” dă rezultate acolo unde președinții americani din trecut au eșuat.

Informația pe scurt

• Trump a bifat mai multe succese externe în ultimele săptămâni
• Armistițiul cu rebelii Houthi din Yemen, înțelegerea comercială cu China și întâlnirea istorică cu noul lider de la Damasc sunt printre cele mai importante
• Reușitele diplomatice par contrare doctrinei “America First”
• Comentatorii cred însă că ele sunt o extensie a agendei sale, bazată pe obținerea unor acorduri economice majore, realinieri strategice și o reconfigurare a relațiilor cu adversarii tradiționali ai SUA
• Ele nu sunt însă lipsite de controverse (avionul promis de Qatar) sau de eșecuri (insuccesul de a obține pacea în Ucraina)

Blitz diplomatic

Reușitele diplomatice recente ale ocupantului de la Casa Albă sunt semnificative și ele i-au surprins pe comentatorii de peste ocean, care au vorbit de “cea mai neconvențională politică externă a SUA din istoria modernă.” Printre altele, Casa Albă a bifat următoarele realizări:

Yemen. La începtul lunii mai, președintele Trump a anunțat că Statele Unite vor înceta bombardamentele împotriva rebelilor Houthi din Yemen, afirmând că gruparea aliată Iranului a fost de acord să înceteze să mai perturbe rutele maritime importante din Orientul Mijlociu.

După anunțul lui Trump, Omanul a declarat că a mediat acordul de încetare a focului, ceea ce marchează o schimbare majoră în politica Houthi de la începutul războiului din Gaza, în octombrie 2023. Conform acordului, nici Statele Unite, nici rebelii islamiști nu vor ataca partea adversă, inclusiv navele americane din Marea Roșie și Strâmtoarea Bab al-Mandab, a precizat Omanul într-un comunicat.

“Ei au spus: Vă rugăm, nu ne mai bombardați și noi nu vom ataca navele voastre,” a spus Trump. “Și eu le voi accepta cuvântul, iar noi vom opri imediat bombardamentele împotriva rebelilor Houthi.”

În martie, Trump a lansat cea mai mare operațiune militară a administrației sale împotriva rebelilor islamiști, în urma căreia sute de yemenți au fost uciși. Armata americană a declarat că a lovit peste 1.000 de ținte de la începutul campaniei “Operation Rough Rider,” începută pe 15 martie. Loviturile, potrivit armatei SUA, au ucis “sute de luptători Houthi și numeroși lideri ai rebelilor.”

Gruparea yemenită a început să atace rutele maritime după ce războiul din Gaza a început, afirmând că sprijină palestinienii.

Sub administrația fostului președinte Joe Biden, SUA și Marea Britanie au ripostat cu atacuri aeriene asupra țintelor Houthi pentru a menține deschisă ruta comercială crucială din Marea Roșie – care asigură circa 15% din traficul maritim global.

După ce Trump a devenit președinte în ianuarie, a decis să intensifice semnificativ loviturile aeriene împotriva islamiștilor. Campania a venit după ce rebelii au anunțat că vor relua atacurile asupra navelor israeliene care trec prin Marea Roșie, Marea Arabiei, Strâmtoarea Bab al-Mandab și Golful Aden.

Analiștii au afirmat că decizia lui Trump de a opri atacurile marchează o schimbare semnificativă în politica americană din regiune, iar președintele a susținut că acest pas demonstrează eficiența abordării sale în materie de securitate și diplomație.

India-Pakistan. Trump a susținut că a jucat un rol în facilitarea unui acord de încetare a focului între India și Pakistan, după ce cele două puteri nucleare au fost la un pas de un conflict devastator.

Republicanul a folosit rețelele sociale pentru a anunța că India și Pakistan – după patru zile tensionate de ciocniri la frontieră au convenit asupra unui “încetări totale și imediate a focului,” mediată de Statele Unite.

Mai târziu, într-o altă postare, a spus: “Voi lucra cu ambele părți pentru a vedea dacă, după o mie de ani, se poate ajunge la o soluție în legătură cu Kashmirul.”

Trump a declarat că “conflictul dintre Pakistan și India a fost rezolvat,” mulțumită eforturilor sale de a încuraja celor două națiuni să prioritizeze comerțul în locul războiului. Trump a menționat că ambele țări s-au declarat mulțumite de rezolvare și a subliniat importanța comerțului în acest context.

“Am spus: Hai, o să facem mult comerț cu voi. Să oprim (războiul). Să-l oprim. Dacă-l opriți, facem comerț. Dacă nu-l opriți, nu vom face niciun comerț,” a susținut republicanul. “Și dintr-o dată, ei au spus: Cred că o să ne oprim.”

Guvernul de la Islamabad a salutat intervenția SUA ca fiind decisivă, însă India a negat că republicanul ar fi jucat un rol direct.  Totuși, implicarea americană poate fi un semn că Trump este mai dispus să se implice în diplomația internațională, iar tensiunile dintre cele două țări i-au oferit o șansă nesperată de a bifa o victorie împotriva guvernului de la Beijing.

“Trump are nevoie de India ca parte a strategiei sale de a limita influența Chinei. Cu cât India este mai bine protejată împotriva Pakistanului, cu atât va avea mai multă libertate să ajute la contracararea Chinei. Dacă India urmează să fie utilă SUA ca forță de echilibru în fața Beijingului, trebuie să fie eliberată de problema complicată cu Pakistanul,” a comentat Wall Street Journal.

Edan Alexander. Trump a bifat luni un succes major după ce, într-un gest de bunăvoință față de ocupantul Biroului Oval, grupul terorist Hamas l-a eliberat pe ultimul ostatic american în viață, după ce acesta a petrecut mai mult de 580 de zile în captivitate în Fâșia Gaza. “Brigăzile Al-Qassam tocmai l-au eliberat pe soldatul israelian cu cetățenie americană Edan Alexander, în urma unor comunicări cu administrația americană,” a anunțat Hamas. “Acest gest face parte din eforturile mediatorilor de a ajunge la un armistițiu, de a deschide punctele de trecere a frontierei și de a permite intrarea ajutoarelor și a asistenței pentru poporul nostru din Fâșia Gaza.”

După eliberarea lui Alexander, Trump a scris pe Truth Social: “Felicitări părinților săi minunați, familiei și prietenilor!” Iar secretarul de Stat Marco Rubio a spus că Trump “luptă pentru a asigura eliberarea fiecărui american reținut în străinătate” și că “nu ne vom opri până când acest conflict nu se va încheia și toți ostaticii noștri vor fi acasă.”

Fostul ostatic a fost fotografiat ținând un afiș cu mesajul “Mulțumesc, președintele Trump” cu câteva momente înainte de revederea emoționantă cu familia sa.  Părinții săi și-au exprimat și ei recunoștința față de Trump, trimisul pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și trimisul pentru ostatici, Adam Boehler, pentru eforturile depuse în aducerea fiului lor acasă.

În același timp, Witkoff și Boehler au primit de la Trump mandatul pentru a negocia o încetare a focului mai largă între Israel și gruparea teroristă palestiniană. Miza este uriașă: Israelul a amenințat cu o operațiune militară de ocupare și distrugere totală a Fâșiei Gaza dacă nu se ajunge la un acord înainte de încheierea vizitei lui Trump în Golful Persic.

Acordul cu Marea Britanie. Statele Unite au convenit să reducă taxele de import pentru un număr limitat de automobile britanice și să permită intrarea în țară a unor cantități de oțel și aluminiu fără taxe vamale, ca parte a unui nou acord între SUA și Marea Britanie.

Anunțul făcut în urmă cu câteva zile a oferit o pauză semnificativă pentru industriile-cheie din Marea Britanie, protejându-le de unele dintre noile tarife impuse de președintele Trump după întoarcerea sa la Casa Albă în ianuarie.

La Casa Albă, Trump a numit acordul o “afacere grozavă” și a respins criticile conform cărora i-ar exagera importanța. “Este un acord maxim pe care îl vom face și mai mare,” a spus el.

Per total, Statele Unite au declarat că acordul va crea o “oportunitate” de 5 miliarde de dolari pentru exporturi, inclusiv 700 de milioane de dolari din etanol și 250 de milioane de dolari din alte produse agricole.

“Nu se poate subestima cât de important este acest acord,” a spus și secretarul american al Agriculturii, Brooke Rollins.

Înțelegere cu Beijingul. Statele Unite și China au convenit săptămâna trecută să reducă drastic tarifele aplicate reciproc pe o perioadă inițială de 90 de zile, într-un progres surprinzător care a temperat un război comercial dur între cele mai mari economii din lume și a susținut piețele globale.

Statele Unite au fost de acord să reducă tarifele la bunurile chinezești de la 145% la 30%, în timp ce China va reduce tarifele aplicate produselor americane de la 125% la 10%. Aceste tarife reduse vor fi valabile timp de 90 de zile, oferind o fereastră pentru noi negocieri menite să rezolve problemele comerciale mai ample.

Anunțul, făcut printr-un comunicat comun, a venit după un weekend de negocieri maraton la Geneva, între oficiali ai celor două tabere, în timpul cărora ambele părți au evidențiat “progrese substanțiale.”

Ambele părți au recunoscut “importanța unei relații economice și comerciale sustenabile, pe termen lung și reciproc avantajoase,” se arată în comunicat.

Investitorii globali au salutat detensionarea războiului comercial declanșat de tarifele masive impuse de președintele Trump, care au tulburat piețele financiare, au perturbat lanțurile de aprovizionare și au stârnit temeri de recesiune.

Progresul semnificativ în negocierile comerciale dintre Statele Unite și China reprezintă un impuls pentru Donald Trump și va atenua o parte din perturbările imediate cauzate lumii în cel de-al doilea mandat al președintelui republican, au afirmat analiștii.

Contracte masive cu Arabia Saudită și Qatar. În timpul turneului său în Golf, Trump a semnat acorduri comerciale de amploare:

Arabia Saudită a promis investiții de 600 de miliarde de dolari în SUA, acoperind sectoare precum apărarea, tehnologia, energia și infrastructura.
Qatar a anunțat o investiție de 10 miliarde de dolari în baza aeriană Al Udeid și a semnat contracte de apărare în valoare de peste 100 de miliarde de dolari, inclusiv achiziția a 210 avioane Boeing pentru Qatar Airways.

Siria. Într-o mișcare istorică, Trump a anunțat ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Siriei și a avut o întâlnire cu noul președinte de la Damasc, Ahmed al-Sharaa, marcând primul contact oficial între liderii SUA și Siria în 25 de ani.

Trump a încurajat Siria să adere la Acordurile Abraham pentru a normaliza relațiile cu Israelul și a obținut angajamente privind combaterea terorismului și reducerea influenței Iranului în regiune.

Liderul de la Casa Albă a fost aplaudat în picioare după ce a anunțat că va ridica sancțiunile impuse Siriei, oferind noului guvern “o șansă la măreție” după căderea regimului Assad.

Ahmed al-Sharaa, fost lider al unei grupări islamiste, a preluat puterea după înlăturarea lui Bashar al-Assad în 2024. Până de curând, Trump îl numea în privat pe Sharaa – care fusese inclus pe lista americană a teroriștilor pentru legături cu al-Qaeda – “un jihadist.”

Războiul Rusia-Ucraina. Trump a făcut presiuni uriașe pentru ca cele două țări să aibă discuții directe în această săptămână, pentru prima dată în trei ani, sughterând chiar că s-ar putea alătura președinților Vladimir Putin și Volodimir Zelenski în Turcia vineri.

Zelenski a confirmat că va merge la Istanbul pentru discuții. Deși el a propus aceste negocieri, Putin nu și-a confirmat prezența.

Trump a declarat marți că îi va trimite la Istanbul pe Rubio, Witkoff și pe emisarul pentru Ucraina, Keith Kellogg, pentru a intermedia o încetare a focului, și a sugerat că Rusia ar putea fi sancționată sever dacă nu cooperează.

Joi, principalul diplomat american, Marco Rubio, a declarat că nu are așteptări mari în legătură cu negocierile de pace care urmează să aibă loc între Ucraina și Rusia în Turcia și a subliniat că este nevoie de o întâlnire directă între Trump și Putin.

“În opinia mea, nu cred că vom avea un progres real până când președintele Trump și președintele Putin nu vor discuta direct pe acest subiect,” a spus Rubio, după o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO în sudul Turciei.

Anterior, Zelenski confirmase că Ucraina va trimite o delegație pentru a se întâlni cu oficiali ruși la Istanbul, dar a acuzat Rusia că nu tratează cu seriozitate negocierile.

Vorbind cu jurnaliștii la Ankara, Zelenski a criticat nivelul scăzut al delegației Moscovei. Șeful acesteia, consilierul prezidențial Vladimir Medinski, a insistat însă că echipa Kremlinului are “toate competențele necesare.”

Mai devreme în cursul zilei, Trump sugerase și el că un progres semnificativ în discuțiile de pace este puțin probabil înainte ca el și Putin să se întâlnească față în față.

Iran. La câteva zile după încheierea celei de-a patra runde de discuții nucleare din Oman, Trump a lansat un ultimatum public liderilor iranieni: să accepte un nou acord nuclear sau să se confrunte cu o revenire la “presiunea maximă.”

“Nu am crezut niciodată în dușmănii permanente,” a declarat Trump la Riad, oferind Iranului “o ramură de măslin”, dar subliniind că Republica Islamică nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară.
“Aceasta nu este o ofertă care va dura la nesfârșit. Momentul este acum – nu avem prea mult timp,” a avertizat el.

Ulterior, președintele american a spus că Iranul ar fi acceptat termenii unui acord nuclear cu Statele Unite.

Vorbind joi în Qatar, a doua oprire din turneul său de mai multe zile în Golf, Donald Trump a declarat că un acord privind programul nuclear al Iranului este aproape și a sugerat că un atac militar asupra instalațiilor iraniene ar putea fi evitat.

“Nu o să facem praf nuclear în Iran,” a spus Trump după o întâlnire la Doha. “Cred că suntem aproape să încheiem un acord fără să fie nevoie să ajungem la așa ceva. Probabil ați citit astăzi știrea despre Iran. Într-un fel, au fost de acord cu termenii.”

Trump a descris cele mai recente discuții dintre cele două țări, care s-au încheiat duminică, drept “negocieri foarte serioase” pentru “pace pe termen lung.”

Anterior, un consilier al liderului suprem al Iranului a declarat că Teheranul este dispus să facă concesii în privința programului său nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor.

Semnificații

Cei de la Axios au scris că, în Ucraina, Gaza și în alte regiuni, încrederea absolută a lui Trump în capacitatea sa de negociere nu a fost încă susținută de rezultate concrete. În special, controversele care înconjoară discuțiile din Turcia legate de Ucraina sunt o dovadă în acest sens.

Dar obstacolele nu l-au împiedicat pe Trump să-și declare victoria, așa cum a făcut recent prin armistițiul încheiat cu rebelii Houthi, care i-a oferit ocazia de a încheia o operațiune militară pe care începuse să o considere o risipă costisitoare.

Succesele diplomatice ale republicanului par neașteptate, mai ales în condițiile în care Trump a venit la putere fluturând doctrina “America First,” care pune accentul pe interesele naționale ale SUA înaintea angajamentelor multilaterale, pe reducerea implicării externe care nu aduce beneficii directe Americii și pe negocieri dure și tranzacționale în favoarea câștigurilor economice și strategice pentru SUA.

Deși pare paradoxal, progresele diplomatice obținute de Trump pot fi văzute ca o extensie a doctrinei “America First,” nu ca o contradicție, cred analiștii de peste ocean, care fac referire la mai mulți factori:

• 1. Diplomație tranzacțională: Trump a folosit diplomația nu pentru a promova valori globale, ci pentru a negocia avantaje directe pentru SUA (de exemplu, acorduri comerciale bilaterale mai favorabile, presiuni asupra aliaților NATO pentru a-și crește contribuțiile financiare etc.).
• 2. Rezultate măsurabile: Fiecare progres diplomatic este prezentat ca o victorie tangibilă pentru America (de exemplu, reducerile de tarife, dezghețul în relația cu Siria, armistițiul India-Pakistanetc.).
• 3. Selectivitate strategică: Trump a evitat unele angajamente internaționale tradiționale (așa cum este cazul Acordulului de la Paris), dar a fost activ în negocieri care ar putea aduce beneficii imediate și concrete pentru SUA, cum s-a întâmplat cu înțelegerile încheiate recent în Arabia Saudită și Qatar.

De alfel, analiștii Axios au remarcat faptul că Trump și-a prezentat eforturile diplomatice în Orientul Mijlociu ca o respingere atât a intervenționismului neoconservator, cât și a internaționalismului liberal – și ca dovadă că abordarea sa tranzacțională “America First” aduce rezultate acolo unde foștii președinți americani au eșuat.

“Așa cum am arătat în mod repetat, sunt dispus să pun capăt conflictelor din trecut și să construiesc noi parteneriate pentru o lume mai bună și mai stabilă, chiar dacă diferențele dintre noi pot fi profunde,” a declarat Trump în discursul său principal la Forumul pentru Investiții SUA-Arabia Saudită.

El a descris transformarea regiunii Golfului ca fiind rezultatul ambiției locale și al stabilității autoritare – nu al valorilor occidentale sau al reconstrucției conduse de SUA.

“Marmura strălucitoare din Riad și Abu Dhabi nu a fost creată de așa-zișii constructori de națiuni, neoconi sau ONG-uri liberale, cei care au cheltuit trilioane și trilioane de dolari încercând să dezvolte Kabul, Bagdad și atâtea alte orașe,” a spus el. “Nașterea unui Orient Mijlociu modern a fost adusă de oamenii din regiune, nu de altcineva.”

În acest context, analiștii au notat că Trump a mers în Orientul Mijlociu urmărind investiții străine de 1.000 de miliarde de dolari. Însă, dincolo de fastul summit-urilor din Golf, el a pariat pe o ofensivă diplomatică personalizată, în speranța că va reuși acolo unde decenii de politică externă americană au dat chix.

În sens mai larg, analiștii cred de aceea că diplomația lui Trump nu contrazice “America First”, ci o redefinește: nu se bazează pe alianțe istorice sau principii, ci pe calcul rece de interese. Să nu uităm că, de exemplu, Trump a condiționat sprijinul american continuu printr-un acord în care Ucraina să împartă veniturile provenite din bogățiile sale minerale cu Statele Unite, lucru văzut de mulți ca un act de jefuire specific colonialismului.

Riscurile sunt mari. La fel și controversele. Scandalul legat de avionul de 400 de milioane de dolari oferite lui Trump de oficialii din Qatar este o dovadă în acest sens.

Trump este, până la urmă, președintele “America First,” ales de baza sa MAGA pentru a reduce prețurile din SUA și pentru a rezolva criza de la granița sudică, nu pentru a arbitra disputele de frontieră ale altor națiuni. Această activitate intensă nu este neapărat ceea ce mulți experți în politică externă se așteptau atunci când Trump a revenit la putere în ianuarie, dar ea conține promisiunea că cel mai imprevizibil președinte din istoria modernă ar putea obține victorii în planul politicii externe care să detensioneze climatul global. În acest sens, turneul său în Golful Persic este considerat drept remarcabil.

Însă succesele sale externe recente reflectă și hotărârea lui de a-și impune ideile și autoritatea la nivel mondial, precum și încercările sale de a demonta sisteme politice, diplomatice și economice care au rezistat timp de decenii. Întrebare care se ridică acum este dacă acest blitz diplomatic surprinzător pentru un președinte acuzat de izolaționism va îmbunătăți poziția strategică a SUA sau dacă, dimpotrivă, va eșua lamentabil, va costa prea mult, sfârșind prin a supăra aliații Americii și a da mai multă putere inamicilor săi.

Surse: Reuters, NBC News, BBC, MSNBC, Wall Street Journal, FoxNews, New York Post, Times of Israel, CNN, CNBC, Axios, Newsweek, NPR, Atlantic Council, whitehouse.gov