INTERVIU VIDEO Bernd Fabritius, sibianul desemnat în Guvernul federal al Germaniei: Alegătorii să fie mai atenți să nu cadă în „capcana pentru șoarecele neinformat” / A rămâne acasă și a nu participa la alegeri este cea mai mare greșeală

Filmare și montaj: Cosmin Tudorescu

G4Media: Tocmai ați fost nominalizat pentru funcția de împuternicit federal pentru problemele strămutării și ale minorităților naționale în noul guvern federal din Germania și aș vrea să vă rog în primul rând să ne spuneți, pentru publicul din România, ce presupune această funcție și care sunt cele mai urgente teme pe care doriți să le abordați în acest nou mandat, ca să menționăm și că ați mai deținut această funcție.

Bernd Fabritius: Da, cu mare plăcere. Funcția de împuternicit sau însărcinat federal în Germania este o funcție care pare a fi asimilată unui ministru delegat din România, cu o mică diferență, dar care este importantă. Împuternicitul federal, care după titulatura englezească este un fel de comisar, răspunde independent de un portofoliu care depășește sarcinile unui minister. Pentru asemenea portofolii se numesc împuterniciți federali care răspund premierului direct, nu sunt în subordinea unui ministru de cabinet, cum ar fi ministrul delegat din România, ci activează pe răspundere proprie, cu răspunderea numai față de întregul guvern.

Domeniul care mi s-a încredințat mie, și anume persoanele strămutate de etnie germană, deci germanii care au venit în Germania în special după al Doilea Război Mondial din țările unde au locuit înainte ca minoritate autohtonă și acuma sunt stabiliți în Germania. Asta este prima parte din portofoliu. A doua parte din portofoliu sunt minoritățile naționale în Germania. Cum dumneavoastră în România aveți 19 minorități naționale, în Germania există patru, care trăiesc de sute de ani pe teritoriul german. Sunt sorbii, frizonii, danezii și populația autohtonă romă din Germania.

Iar al treilea domeniu de portofoliu este răspunderea pentru toți germanii din țările Europei de Est și mijlocii, care sunt totuși într-un fel de ocrotire – dar este un termen greșit tradus, begleitung este termenul, acompaniere este mai bine tradus – din partea guvernului federal, pe baza unor convenții bilaterale, cum există de exemplu între Republica Federală Germania și România un tratat bilateral de prietenie prin care Republica Federală Germania cooperează cu Guvernul României pentru minoritatea germană din România.

Deci astea sunt cele trei domenii care în Germania depășesc cadrul unui minister. Există competențe. Fac un exemplu: în Ministerul de Interne, în Ministerul Muncii, în Ministerul Familiei, în Ministerul de Externe. Din aceste motive, nu poate activa un ministru și trebuie numit un împuternicit federal care lucrează în toate aceste ministere și nu este supus altui ministru de cabinet, cum ar fi ministrul delegat din România.

G4Media: Da, din acest punct de vedere, dumneavoastră aveți mai mult în atribuții o relație directă cu comunitatea germană din România, în primul rând și mai puțin, să zicem, cu românii din Germania, dar și cu ei. Preluați această funcție într-un context în care discursul naționalist, discursul anti-imigrație este în creștere în toate țările europene. Vă îngrijorează această realitate și puteți folosi portofoliul dumneavoastră pentru a contribui la regăsirea unui echilibru în societate, în general?

Bernd Fabritius: Da, neapărat. Mă îngrijorează ce ați constatat dumneavoastră. O constat și eu. Este o înmulțire a tendințelor naționaliste în diferitele state ale Uniunii Europene. Nu doresc să fac exemple pentru a nu ponegri anumite state. Dar constatăm, din nefericire, o creștere serioasă a populismului naționalist. Este foarte important de știut că chiar minoritățile naționale din statele Uniunii Europene sunt o punte de legătură foarte importantă, care pot chiar combate aceste tendințe de populism naționalist.

Legătura dintre România și Germania se bazează în foarte mare parte pe această punte care o creează pe de o parte germanii din România și germanii în România și pe de altă parte diaspora română, deci minoritatea română din Germania, care este probabil minoritatea în scurt timp cea mai mare. Vorbim de un milion  de cetățeni români stabiliți în Germania. Un sfert de milion din ei locuiesc în Bavaria și împreună cu germanii etnici din România creează o punte de legătură între țările noastre foarte, foarte importantă.

Din fericire – și mă bucur să pot constata acest lucru – diaspora română din Germania nu se lovește de argumente naționaliste și de sentimente negative din motivul problemelor pe care le avem cu migrația ilegală. Concetățenii mei din România în Germania nu fac parte din migrația ilegală, ci ei beneficiază de dreptul de liberă tranziție în Uniunea Europeană și sunt în Germania o comunitate foarte, foarte bine integrată și bine apreciată de societatea germană.

Este o deosebire foarte clară de migrația ilegală care se întâmplă unde oameni din țările care nu fac parte din Uniunea Europeană încearcă să intre pe căi ilegale în Germania pentru a beneficia și de sistemele sociale care în Germania sunt foarte bine puse la punct. Dar societatea germană face o deosebire foarte clară între migrația ilegală și migrația dorită de noi, care este o expresie de fapt a libertății în Uniunea Europeană.

G4Media: Există o schimbare după aderarea completă la Schengen în această privință din partea românilor care vin în Germania?

Bernd Fabritius: În societatea germană nu am constatat o diferență, deoarece cetățeanul de rând din Germania nu se lovește de problemele care erau înaintea aderării la Schengen. Dar diaspora română, minoritatea română din Germania și mediul de afaceri din Germania, care are legături foarte clare cu România, și-a dorit foarte mult o integrare cât mai curând și în toate domeniile integrării în spațiul Schengen, nu numai domeniul aviatic și maritim, ci domeniul terestru, care pur și simplu face mult mai ușor circulația între cele două state.

Cred că se salută foarte mult și este foarte important acest succes, care într-o oarecare măsură – îmi permit această afirmație – se datorează și punții care o creează minoritatea germană din România și diaspora română din Germania, care a arătat foarte clar că nu există niciun pericol dacă România intră în spațiul Schengen integral. România nu face parte din rutele de migrație ilegală spre Germania. Din acest motiv eu nu am înțeles de ce au existat aceste rețineri.

Îmi permit afirmația că ultimele rețineri care s-au prezentat în Austria au avut, după părerea mea, mai mult motiv de politică internă decât politică abstractă pe plan european.

G4Media: Aici există, în ce privește românii din Germania, față de alte țări europene, această legătură pe care au făcut-o sașii plecați, cum ați plecat și dumneavoastră. Ce este specific acestei comunități a românilor din Germania față de celelalte țări europene în care există comunități importante?

Bernd Fabritius: Vă mulțumesc pentru această întrebare, deoarece îmi dă posibilitatea să răspund foarte clar și să arăt o diferență care deosebește relația între Germania și România față de celelalte țări. Această diferență este că etinicii germani care au plecat din România au plecat cu sentimente foarte calde de patrie și nu au rețineri față de fosta lor patrie.

Din acest motiv ne este posibilă crearea unor chiar prietenii între comunitatea sașilor sau a șvabilor bănățeni, deci a etnicilor germani plecați din România cu diaspora română în Germania. Asta deoarece în România nu exista nicio dușmănie între minoritatea germană și majoritatea română. Cum de exemplu trebuie s-o constat că a existat, de exemplu, în Republica Polonia sau în Cehia, unde totuși existau rețineri.

Trebuie să știm că România nu a participat la expulzarea minorității germane după al Doilea Război Mondial. Cum s-a întâmplat curățirea etnică  – nu știu dacă este tradus corect – , cum s-a întâmplat în celelalte țări. Germanii din România au trăit în România, au știut că există sistemul școlar, au avut școli în limba maternă, au avut relații de vecinătate între majoritate și minoritate, iar aceasta este foarte, foarte benefic și face posibilă crearea unor cooperări de foarte bună credință între germanii etnici din România stabiliți în Germania și diaspora română din Germania.

G4Media: Există o percepție diferită în Germania față de cetățenii români care au venit de mai mult timp în raport cu noile valuri de români?

Bernd Fabritius: Nu cred, nu cred că există o diferență. În general, românii sunt foarte repede, foarte bine integrați. Ei nu mai sunt vizibili în societatea germană ca corp străin, deoarece sunt bine integrați, învață repede limba, lucrează în domenii de înaltă calificare, nu vorbim de noi locuitori ai Germaniei care lucrează în meserii simple, cum sunt alte persoane din alte țări, ci sunt membri agreați în societatea germană. Din acest motiv, eu nu văd diferențe negative. Chiar mai mult, noul val, cum ați spus dumneavoastră, mai ales compus din oameni tineri care vin în Germania pentru a lucra, pentru a-și crea o situație bună. Ei beneficiază de libertatea de tranziție în Uniunea Europeană și sunt foarte des și în România, deci sunt acasă în toate țările Europei, nu sunt localizați numai într-o țară.

G4Media: Dar cum s-au integrat în societatea germană cetățenii români de etnie romă care au venit din România? În mai multe țări au existat unele probleme.

Bernd Fabritius: Aceste probleme au existat și în Germania. Persoanele de etnie romă, nu numai din România și din alte țări, vin mulți din Bulgaria, vin unii din Ungaria, sunt mai mulți care nici nu au dorința să se integreze în societatea germană, cum văd eu, ci foarte mulți dintre ei, aș spune că sunt trecători în Germania, încearcă să-și rezolve situația personală cum consideră ei că este bine, dar nu se integrează. Nu sunt, nu se stabilesc în Germania, deci nu intră pe piața muncii din Germania, ci au alte preocupări care îi face să rămână pe lângă societatea generală.

Ei nu sunt asimilați românilor care vin ca membri ai Uniunii Europene, care se integrează, lucrează în domeniul IT sau medical sau toate celelalte. Își găsesc case, fac contracte de chirie, deci se stabilesc în Germania. Sunt romii care au venit din Bulgaria, din România, din Ungaria nu se nu se văd ca fiind același grup social.

G4Media: Deci nu există o influență asupra percepției întregii comunități românești, ci ei sunt văzuți ca o comunitate etnică indiferent de țara din care provin.

Bernd Fabritius: Exact așa este. Știu că în România, acuma câțiva ani, exista această temere că toți românii care vin în Germania sunt văzuți ca persoanele de etnie romă care vin din Europa de Est și nu se integrează în societate deoarece nu doresc acest lucru.

Dar această temere, după mine, nu este motivată, se face o distincție foarte, foarte clară, mai ales deoarece există foarte mulți români care sunt între timp în Germania și lucrează în domenii de înaltă calificare și sunt vizibili ca aceasta în societatea germană. Deci se știe, românii sunt medicii, asistentele medicale, cadrele de IT, oameni care lucrează într-un domeniu foarte calificat și din acest motiv se face o deosebire între persoanele de etnie romă care nici nu vorbesc între ei limba română, ci vorbesc probabil în propria limbă, ce după mine nu este de criticat, ci le păstrează lor identitatea proprie culturală, ce este foarte bine, dar asta explică puțin din ce motiv nu se pun toți în aceeași oală.

G4Media: În altă ordine de idei, noi suntem pe final de campanie electorală, în prag de alegeri și voiam să vă întreb cum vedeți ceea ce s-a întâmplat în România cu procesul electoral? Extremismul are o susținere importantă în societate, sau așa pare. Anularea alegerilor a fost o decizie fără precedent. Sunt anchete penale în desfășurare privind tentative de răsturnare a ordinii constituționale. Cum se vede acest peisaj în rândul politicienilor din Germania? Dumneavoastră sunteți în politica din Germania și aveți un feedback mai apropiat.

Bernd Fabritius: Nu am avut ocazia să observ din aproape exact ce s-a întâmplat în România. Nici nu am fost implicat în proces foarte clar, fiind politician din Germania, dar am constatat din tot ce am putut observa în România, dar și în Germania, deci este un fenomen care nu este singular pentru România, că există influențe în special și influențe externe, care după mine sunt foarte clar instrumentalizate și care folosesc tehnicile noi de comunicare, internetul, toate posibilitățile de demagogie populistă pentru a influența un electorat.

Iar cum am văzut în România în primul tur de alegeri, doar un candidat care cu câteva săptămâni în urmă nu-l cunoștea nimeni deodată a ajuns să fie foarte, foarte bine ales, foarte bine cotat în alegeri, cu niște teorii care ca politician normal în ghilimele, nu le înțeleg pur și simplu. Deci, cu niște teorii care la prima și a doua gândire nu sunt argumente consistente, iar exact același fenomen l-am avut și în Germania, influențe care eu bănuiesc că vin și din Federația Rusă, dar și din Statele Unite, din diferite domenii, care pur și simplu influențează electoratul într-o țară, în cadrul unor alegeri. Din acest motiv, pe mine mă îngrijorează acest aspect și sper în primul rând ca alegerile federale în Germania, care au avut loc în februarie și care absolut sigur au fost influențate și ele într-un fel, să nu fi fost influențate atât de mult încât s-a schimbat rezultatul alegerilor.

Avem semnale că există această posibilitate. Dau exemplul partidului de stânga – Partid Socialist Comunist – care cu câteva săptămâni înaintea alegerilor în Germania era foarte clar că nu va trece pragul de a intra în parlament, iar într-o perioadă de două-trei săptămâni a ajuns la 10% și este cu mulți deputați în parlament. Din nou, ceva ce eu nu-mi pot explica cu procedurile care înainte erau normale. A fost și la acest partid de stânga din Germania a fost o alegere pe internet….

G4Media: Și ar trebui schimbat ceva în politica clasică sau schimbat cumva ceea ce fac politicienii, să zicem, clasici, partidele clasice?

Bernd Fabritius: Da. Politicul normal trebuie să-și schimbe unele tactici și unele măsuri pentru a combate această manipulare, în special a tinerii generații, dar nu numai. Nu cred că este legat de generație. Și anume trebuie să adresăm foarte clar problemele care există în societate, cu răspunsuri foarte clare. Nu trebuie să fie răspunsuri simple, deoarece foarte multe întrebări nu au răspuns simplu și sunt treburi, sunt teme mai complicate, care necesită soluții complicate, dar trebuie să explicăm foarte bine ce facem și de ce facem sau de ce nu facem ceva pentru a da electoratului posibilitatea să înțeleagă procedurile politice în derulare. Pericolul mare este ca lumea în viața cotidiană să fie foarte receptivi pentru răspunsuri simple la niște întrebări simple sau câteodată la întrebări care nici nu se pun, dar care vin cu răspunsuri simple, care la prima vedere par adecvate și bune. Aici trebuie să parcurgem mult, mult mai mult la o politică clară și bine explicată și nu trebuie să uităm să rezolvăm problemele din societate.

G4Media: Duminică vor fi alegeri prezidențiale în România. Așa că, în încheiere, voiam să vă întreb ce mesaj aveți atât pentru comunitatea germanilor din România, dar și pentru comunitatea românilor din Germania, care de asemenea vor vota duminică?

Bernd Fabritius: Cel mai mare mesaj și cea mai mare dorință a mea este ca fiecare să participe la aceste alegeri. A rămâne acasă și a nu participa la alegeri este cea mai mare greșeală care se poate face, deoarece fiecare care nu-și exercită dreptul de vot lasă decizia la adversarii lui, la ceilalți care vor altceva. Și asta este foarte, foarte greșit.

Și în al doilea rând, a doua mare rugăminte și dorință pe care o am: fiecare să se gândească de două ori dacă i se oferă un răspuns foarte simplu la o întrebare care nu poate să fie atât de simplă cum arată și să se gândească care ar fi soluția foarte clară. Fac un exemplu. Eu m-am mirat foarte mult că la primul tur de alegeri un candidat a promis întregii țări dobândirea unor imobile la niște prețuri ridicole și a pornit chiar înregistrarea unor persoane pentru a dobândi un asemenea imobil, neexplicând electoratului că președintele unei țări, în special președintele României, nu are nici cea mai mică capacitate instituțională de a împărți imobile într-o țară. Ei, astea sunt… Este bucățica de brânză pentru a prinde șoarecele neinformat, iar eu mi-aș dori ca toți alegătorii să fie mai atenți să nu cadă în capcana dotată cu o bucățică de brânză pentru șoarecele neinformat.

• Transcrierea acestui interviu a fost făcută cu VatisTech.

Cine este Bernd Fabritius

Bernd Fabritius este un politician german de origine română, născut în 1965 la Agnita, județul Sibiu. A emigrat în Germania în 1985 împreună cu familia, după ce autoritățile comuniste române au aprobat, după 16 ani de așteptare, cererea de reîntregire familială depusă de mama sa în 1969, a scris Turnul Sfatului.

În Germania, Fabritius a studiat dreptul la Universitatea Ludwig-Maximilian și științele politice la Institutul de Științe Politice, ambele din München. S-a implicat activ în viața comunității sașilor transilvăneni din Germania, devenind președintele Asociației Sașilor Transilvăneni.

În 2013, a fost ales în Bundestag pe listele Uniunii Creștin-Sociale (CSU), devenind primul cetățean german de origine română care accede în parlamentul federal german. În această calitate, și-a propus să reprezinte interesele sașilor transilvăneni și ale diasporei române din Germania, păstrându-și cetățenia română.

Fabritius a menținut legături strânse cu România; a fost profesor asociat la Universitatea „Lucian Blaga” și la Universitatea Româno-Germană din Sibiu. De asemenea, a fost decorat de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) pentru eforturile depuse în sprijinul minorității germane din România.

Citește și Sibianul Bernd Fabritius revine în guvernul federal al Germaniei / A fost propus de CSU pentru funcția de Împuternicit federal pentru problemele strămutării și minorităților naționale