7 din 10 francezi cred că realegerea lui Emmanuel Macron a fost un lucru rău pentru Franța/ Macron a reușit să ajungă la doar un an de la alegeri mai antipatic decât foștii președinți Chirac și Mitterand (sondaj BFMTV)

7 din 10 francezi cred că realegerea lui Emmanuel Macron a fost un lucru rău pentru Franța, arată un sondaj BFMTV. Președintele Macron a reușit astfel să ajungă la doar un an de la alegeri mai antipatic decât foștii președinți Chirac și Mitterand, mai comentează sursa citată.

Dezacord, dezamăgire și furie sunt cuvintele care descriu cel mai bine starea de spirit a francezilor față de el în momentul de față, la fix un an de la alegerile din 24 aprilie 2022.

Această percepție a crescut cu 14 puncte față de ultima măsurătoare efectuată la scurt timp după realegerea sa, la 27 aprilie 2022. În schimb, 30% dintre francezi consideră că realegerea sa a fost un „lucru bun”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dezacord, dezamăgire și furie față de președinte

Atunci când se gândesc la șeful statului, cuvintele care apar cel mai des în rândul francezilor sunt dezacord (44%), dezamăgire (42%), furie (39%) și ostilitate (26%). Aceste cuvinte negative sunt cu mult înaintea unor cuvinte mai pozitive, precum respect (13%), sprijin (10%), satisfacție (7%) și simpatie (7%).

Această percepție a acțiunii șefului statului se reflectă, de asemenea, în pierderea sprijinului unei părți a electoratului său, și în special a aproape un sfert din baza sa și a peste 40% din alegătorii săi din turul al doilea, care consideră acțiunea sa „dezamăgitoare”.

Același lucru este valabil pentru 90% dintre votanții lui Jean-Luc Mélenchon și Marine Le Pen și 70% dintre abțineri.

O acțiune judecată în cea mai mare parte ca fiind „dezamăgitoare” din 2017

Mai general, acțiunea președintelui Republicii de la prima sa alegere, în 2017, este judecată „dezamăgitoare” de doi din trei francezi, adică 66%. O cifră care a crescut din iulie anul trecut și care se apropie de nivelul atins în perioada vestelor galbene (69% în noiembrie 2018).

O mare majoritate a francezilor consideră, de asemenea, că nu a transformat profund țara din 2017 încoace, cu 31% dintre respondenți care consideră că „nu a schimbat țara” și 53% pentru care „a schimbat doar unele aspecte ale țării”.

Nemulțumiri în domeniile sănătății și educației

În ceea ce privește domeniile, aproape trei din patru francezi consideră că acțiunea sa este „nesatisfăcătoare” în domeniile sănătății (79%), educației (77%), gestionării cheltuielilor publice (77%), imigrației (77%), luptei împotriva inegalităților sociale (75%), puterii de cumpărare (74%) și mediului (73%).

Pe plan internațional, acțiunea sa stârnește cele mai puține nemulțumiri, 60% dintre francezi fiind în continuare nemulțumiți de locul pe care Franța îl ocupă pe scena internațională și de acțiunea sa în conflictele internaționale.

La un an de la realegerea sa, Macron este mai nepopular decât Chirac și Mitterrand în același timp, mai arată BFMTV..

Autoritar și arogant, dar curajos

În sfârșit, francezii critică personalitatea lui Emmanuel Macron. 69% nu îl plac, iar 30% spun că le place personalitatea lui. În timp ce este perceput ca fiind autoritar (77%, +8 din 22 martie 2023), arogant (73%, +4) și disprețuitor, judecata asupra curajului său, a voinței sale de a schimba cu adevărat lucrurile și a capacității sale de a reforma țara a crescut într-o lună cu patru (50%), opt (49%) și, respectiv, cinci puncte (41%).

Sondajul a fost făcut pe un eșantion de 1002 persoane reprezentative pentru locuitorii din Franța metropolitană cu vârsta de 18 ani și peste. Intervievat prin internet în perioada 22-24 aprilie 2023.

Reprezentativitatea eșantionului a fost asigurată conform metodei cotelor aplicate următoarelor variabile: sexul, vârsta și profesia persoanei intervievate, după stratificarea în funcție de regiune și de categoria de zonă urbană. Marja de eroare este cuprinsă între 1,4 și 3,1 puncte procentuale.