50.6% dintre respondenți își arată disponibilitatea de a vota un partid nou, în creștere puternică față de acum zece ani – sondaj Inscop

Jumătate dintre respondenții unui sondaj Inscop ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat la viitoarele alegeri, arată datele barometrului Informat.ro. Sondajul vine pe fondul scăderii intenției de vot pentru partidele din actuala coaliție de guvernare – PSD, PNL și USR.

55.1% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația ”Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”, în timp ce 40.7% își exprimă dezacordul. 4.1% nu știu sau nu răspund.

• Sunt de acord cu afirmația ”Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi” 45% dintre votanții PSD, 34% dintre votanții PNL, 33% dintre votanții USR și 71% dintre cei ai AUR, respectiv 58% dintre bărbați și 53% dintre femei, 62% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 58% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 51% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 52% dintre cei peste 60 de ani. 72% dintre persoanele cu educație primară, 55% dintre cei cu educație medie, 35% dintre cei cu educație superioară, 44% din locuitorii din București, 49% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 61% dintre cei din urbanul mic și 58% din rural, respectiv 43% dintre angajații la stat și 57% dintre cei care lucrează la privat sunt de acord cu afirmația dată.

Își exprimă dezacordul cu afirmația ”Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”: 46% dintre votanții PSD, 64% dintre votanții PNL, 65% dintre votanții USR și 27% dintre cei ai AUR, respectiv 39% dintre bărbați și 43% dintre femei, 37% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 37% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 44% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 43% dintre cei peste 60 de ani. 22% dintre persoanele cu educație primară, 41% dintre cei cu educație medie, 64% dintre cei cu educație superioară, 55% din locuitorii din București, 49% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 35% dintre cei din urbanul mic și 36% din rural, respectiv 53% dintre angajații la stat și 42% dintre cei care lucrează la privat se află în dezacord cu afirmația dată.

Disponibilitatea de a vota un partid nou

Întrebați dacă la viitoarele alegeri ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat, 50.6% dintre participanții la sondaj spun că da (față de 29.8% în mai 2015), 28.8% că nu (față de 35.8% în mai 2015), iar 19.9% nu sunt hotărâți (față de 23.6% în mai 2015). Ponderea non-răspunsurilor este de 0.8%.

Ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat: 38% dintre votanții PSD, 44% dintre votanții PNL, 50% dintre votanții USR și 60% dintre cei ai AUR, respectiv 54% dintre bărbați și 48% dintre femei, 64% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 57% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 53% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 36% dintre cei peste 60 de ani. 53% dintre persoanele cu educație primară, 50% dintre cei cu educație medie, 49% dintre cei cu educație superioară, 46% din locuitorii din București, 52% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 54% dintre cei din urbanul mic și 49% din rural, respectiv 46% dintre angajații la stat și 60% dintre cei care lucrează la privat ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat.

NU ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat: 42% dintre votanții PSD, 34% dintre votanții PNL, 34% dintre votanții USR și 21% dintre cei ai AUR, respectiv 27% dintre bărbați și 30% dintre femei, 18% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 23% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 27% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 40% dintre cei peste 60 de ani. 26% dintre persoanele cu educație primară, 31% dintre cei cu educație medie, 25% dintre cei cu educație superioară, 26% din locuitorii din București, 31% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 28% dintre cei din urbanul mic și 29% din rural, respectiv 25% dintre angajații la stat și 22% dintre cei care lucrează la privat nu ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat.

Nu sunt hotărâți: 20% dintre votanții PSD, 22% dintre votanții PNL, 16% dintre votanții USR și 19% dintre cei ai AUR, respectiv 18% dintre bărbați și 22% dintre femei, 17% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 19% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 18% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 23% dintre cei peste 60 de ani. 20% dintre persoanele cu educație primară, 18% dintre cei cu educație medie, 24% dintre cei cu educație superioară, 27% din locuitorii din București, 17% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 17% dintre cei din urbanul mic și 22% din rural, respectiv 28% dintre angajații la stat și 17% dintre cei care lucrează la privat nu sunt hotărâți.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a declarat că ”nivelul ridicat al nemulțumirii populației față de actualele partide politice, evidențiat prin cei 55% dintre români care declară că și-ar dori dispariția acestora și înlocuirea cu partide noi și 50% care declară că ar vota un partid nou înființat, sugerează nu doar o criză de încredere în clasa politică tradițională, ci și o dorință de resetare structurală a sistemului politic, ce depășește simpla nemulțumire punctuală față de guvernare. Mai mult decat atât, comparativ cu situația din urmă cu 10 ani, crește puternic ponderea celor care ar vota un partid nou, de la proximativ 30% în 2015, la 50% în 2025, ceea ce confirmă, cel puțin declarativ, o disponibilitate foarte ridicată a românilor transforma nemulțumirile și frustrările în acțiune politică. Profilul demografic al celor care doresc înlocuirea partidelor existente și ar fi dispuși să voteze altele noi arată că tineri în special (18-29 de ani, dar și 30-44 de ani) sunt mai nemulțumiți de partidele existente și mai dispuși să voteze cu partide noi. Tendințe similare mai accentuate regăsim în cazul angajaților din mediul privat, persoanelor cu educație primară și votanților AUR.”

Datele au fost culese în perioada 1-9 septembrie prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1103 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația României. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.