Talibanii încep să-şi arate chipurile pe Twitter / Tot mai multe conturi dezvăluie identitatea membrilor grupului islamist care au stat în umbră ani la rând

Liderii talibanilor care au preluat puterea în Afganistan încep să-şi dezvălui chipurile şi identităţile, după ce timp de 20 de ani mulţi dintre ei au fost vag cunoscuţi de serviciile de informaţii occidentale, notează joi într-un comentariu agenţia EFE, citată de Rador.

Pe lângă conferinţele de presă, o cale de a se face cunoscuţi este reţeaua de socializare Twitter, care cel puţin deocamdată are faţă de talibani o îngăduinţă ce contrastează cu decizia de a-i suspenda contul fostul preşedinte american Donald Trump după asaltul unor simpatizanţi ai acestuia asupra Capitoliului în luna ianuarie.

Cu un mesaj care anunţă ”o nouă poză de profil” şi o biografie cu descrierea de ”taliban”, tot mai multe astfel de conturi pe Twitter dezvăluie identitatea membrilor grupului insurgent islamist care au stat în umbră ani la rând.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Fotografiile cu ei existente până în prezent erau puţine şi neclare, majoritatea copiate şi incluse în alertele internaţionale ”de căutare” emise de serviciile de informaţii.

Dar victoria talibanilor şi retragerea trupelor internaţionale din Afganistan pun capăt vânătorii care i-a ţinut pe liderii insurgenţi ascunşi.

Primul care a ieşit la suprafaţă este Zabihullah Mujahid, purtătorul de cuvânt principal al talibanilor, activ pe Twitter din 2017, dar al cărui chip nu a fost văzut până cu o săptămână în urmă, când a apărut la prima conferinţă de presă organizată de islamişti după cucerirea Kabulului pe 15 august.

A urmat Qari Yousaf Ahmadi, tot purtător de cuvânt taliban, care a apărut în faţa presei şi şi-a actualizat pe Twitter fotografia de profil, în care apare alături de drapelul alb inscripţionat cu Şahada, jurământul musulman de credinţă.

Între timp, nume precum Ahmadullah Muttaqi, Ahmadullah Wasiq, Tariq Ghazniwal sau Qari Yahya Takal au intrat în grupul tot mai numeros al talibanilor care apar pe Twitter cu o ”nouă poză de profil”, unii dintre ei aşezaţi în birouri comode.

Apariţiile lor şi ale multor ”tineri talibani care-şi creează conturi pe Twitter” par să aibă ca obiectiv şi ”controlarea narativului” asupra unor teme sensibile în cazul talibanilor, cum ar fi drepturile femeilor, crede Kabir Taneja, cercetător pe teme de terorism şi autor al cărţii ”Pericolul ISIS”. ”Îi vedem pe mulţi dintre aceşti talibani tineri cu un nou cont pe Twitter care postează fotografii cu femei plimbându-se prin Kabul, femei care merg la muncă în Kandahar”, observă acesta.

Imaginea pe care încearcă acum talibanii să o transmită despre ei, cu promisiuni de unitate şi incluziune, vine în opoziţie cu relatările despre pedepse şi asasinate ce amintesc de precedenta perioadă când au condus Afganistanul, înainte să fie înlăturaţi în urma acţiunii militare a SUA după atentatele de la 11 septembrie 2001.

Twitter a devenit aproape unica reţea de socializare pe care talibanii comunică cu sute de mii de urmăritori pentru a-i informa despre acţiunile şi intenţiile ”Emiratului Islamic al Afganistanului”, denumirea pe care au dat-o ţării după preluarea puterii.

Fotografii şi filmuleţe pe Twitter consemnează şi reapariţia lui Khalil Haqqani, din temuta reţea Haqqani, un ”terorist global special” pentru capturarea căruia SUA oferă o recompensă de milioane de dolari.

Mulţi lideri talibani continuă să rămână însă în clandestinitate. Unul dintre cei a cărui ieşire la lumină se lasă aşteptată este Sirajuddin Haqqani, liderul acelei reţele şi a cărui înfăţişare este un mister, neexistând fotografii clare cu el.

Activitatea pe social media şi cu presa poate sugera că, spre deosebire de ”talibanii din anii ’90, care nu aveau nicio dorinţă să-şi normalizeze relaţia cu lumea, aceşti talibani par să manifeste această dorinţă”, concluzionează Kabir Taneja.