35 de ani de la revolta anti-comunistă din Brașov/ O grevă spontană a 400 de angajați de la Uzina de Autocamioane ”Steagul Roşu” prevestea căderea comunismului în România

O amplă revoltă populară îndreptată împotriva autorităţilor comuniste a avut loc, la Braşov, la 15 noiembrie 1987, la care au participat muncitorii uzinelor de tractoare şi camioane, alături de care au venit şi muncitori de la alte întreprinderi braşovene, precum şi o mare parte a populaţiei oraşului, transmite Agerpres.ro. În aceeaşi zi erau programate alegerile de deputaţi din Marea Adunare Naţională, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

Revolta s-a declanşat la Uzina de Autocamioane ”Steagul Roşu” din Braşov printr-o grevă spontană, începută în data de 14 noiembrie, noaptea, la schimbul III, conform site-ului Asociaţiei 15 Noiembrie 1987. Muncitorii şi-au primit salariile mult micşorate, fără a le fi oferită nicio explicaţie de către conducere, astfel că, cei care intrau în schimbul III au refuzat să înceapă lucrul, potrivit site-ului memorialsighet.ro. În cursul dimineţii următoare, respectiv la 15 noiembrie, celor din schimbul III li s-au alăturat colegii care urmau să intre în schimbul I.

Adunaţi în faţa Palatului Administrativ, unde se afla conducerea întreprinderii, cei aproximativ 400 de oameni au pornit spre sediul Prefecturii oraşului, pe traseu alăturându-li-se şi alţi braşoveni. Trecând pe strada Poienelor, Calea Bucureşti, Bulevardul Lenin (astăzi Bulevardul 15 Noiembrie), mulţimea, al cărei număr ajunsese deja la câteva mii, a cântat ”Deşteaptă-te, române!” şi a scandat, pentru prima dată în România, ”Jos dictatura!”, ”Vrem pâine!”, ”Jos Ceauşescu!”, se arată în volumul ”Istoria României în date” (2003). Refuzul autorităţilor comuniste de a dialoga cu demonstranţii a provocat luarea cu asalt a sediului Comitetului Judeţean al Partidului Comunist Român, unde oamenii au descoperit alimente de negăsit în magazinele din ţară, ceea ce le-a sporit indignarea, menţionează Florin Constantiniu în cartea ”O istorie sinceră a poporului român” (2008). Portretul dictatorului Nicolae Ceauşescu a fost doborât de pe frontispiciul clădirii şi incendiat, împreună cu steagul roşu al PCR.

Luate prin surprindere, autorităţile au reacţionat cu o întârziere de 3-4 ore, astfel că intervenţia celor 1.000 de miliţieni a eşuat. S-a recurs, însă, la sprijinul trupelor speciale de securitate, care au înconjurat întreaga zonă centrală, reuşind să ţină situaţia sub control. În faţa baricadei Securităţii, mulţimea s-a dispersat. Între timp, la Întreprinderea ”Steagul Roşu”, a fost organizată o adunare la care au fost convocaţi toţi muncitorii rămaşi, în care participanţii la manifestaţie au fost catalogaţi drept ”huligani” cu ”intenţii criminale”, cerându-se ”pedeapsa maximă”, inclusiv ”pedeapsa capitală”, se arată pe memorialsighet.ro.

Au început, apoi, represiunile împotriva participanţilor. În perioada 16-25 noiembrie 1987, peste 193 de persoane au fost cercetate în legătură cu manifestaţia din 15 noiembrie. Anchetele s-au desfăşurat la Braşov şi apoi la Bucureşti. În 22 noiembrie, trei studenţi de la Facultatea de Silvicultură din Braşov – Cătălin Bia, Lucian Silaghi, Horea Şerban – s-au solidarizat cu mişcarea muncitorilor, protestând împotriva arestării acestora, prin expunerea, în faţa cantinei din Complexul studenţesc, a unei pancarte pe care scria ”Muncitorii arestaţi nu trebuie să moară!”. Au fost imediat arestaţi şi anchetaţi. Exmatriculaţi din facultate, ei au fost trimişi în oraşele natale unde au fost angajaţi ca muncitori necalificaţi. Au fost reînmatriculaţi în septembrie 1989, potrivit crosul15noiembrie.ro și memorialsighet.ro.

La 30 noiembrie 1987, s-a încheiat urmărirea penală a participanţilor la revolta din 15 noiembrie, 61 de persoane fiind trimise în judecată pentru „ultraj contra bunelor moravuri” şi „tulburarea liniştii publice”. În cadrul sentinţei penale din 3 decembrie, cei 61 de inculpaţi au primit condamnări între 6 luni şi 3 ani închisoare, pedepsele urmând a fi executate prin muncă corecţională. Doi dintre inculpaţi au mai primit încă 1 an de închisoare pentru încercarea de fugă în Iugoslavia, 26 au fost condamnaţi la executarea prin muncă corecţională. Ceilalţi au fost condamnaţi la 2 ani cu suspendare, însă şi ei au fost transferaţi fiecare la alt loc de muncă în oraşe cât mai îndepărtate, la Topliţa, Paşcani, Huşi, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea, Buzău, Câmpulung, Craiova, Botoşani, Vaslui, Focşani, Moreni, Suceava, Bacău, Târgu Neamţ, Galaţi, Zalău, Brăila, Rădăuţi, Medgidia, Tulcea, Dorohoi, Târgovişte. Abia după 1989 cei condamnaţi s-au putut întoarce acasă.

Şi alţi studenţi ai facultăţilor braşovene s-au solidarizat cu muncitorii, fiind, ulterior, supuşi aceloraşi măsuri represive. Astfel, după cum declarau Oana Demetriade şi Mihai Demetriade, cercetători la CNSAS, într-o conferinţă de presă susţinută la Braşov, în noiembrie 2010, cu ocazia marcării a 23 de ani de la aceste evenimente, în noaptea de 11 spre 12 decembrie 1987, trei studenţi seralişti ai Facultăţii de Mecanică din Braşov, care stăteau în Zărneşti, au pătruns în două săli ale Universităţii braşovene, unde au scris cu roşu pe pereţi lozinci anticomuniste şi anticeauşiste şi au caricaturizat portretele lui Nicolae Ceauşescu. Au fost descoperiţi câteva luni mai târziu, în urma unui denunţ, fiind arestaţi. În timpul interogatoriilor au fost bătuţi, iar familiile lor au fost ameninţate şi intimidate. Au urmat exmatricularea din facultate şi transferul ca muncitori necalificaţi în diverse întreprinderi din zonă.

La acea vreme, presa din România nu a publicat nici cea mai vagă informaţie privind revolta muncitorilor din Braşov, însă evenimentul a fost prompt comentat de mass-media internaţionale, constituind un semnal vizibil al crizei regimului comunist. Revolta anticomunistă de la Braşov, din 15 noiembrie 1987, a fost evenimentul politic major care avea să anunţe prăbuşirea iminentă a comunismului în România, prefaţând, în ciuda reprimărilor care au urmat, revoluţia din decembrie 1989.

În ianuarie 1990, s-a constituit, la Braşov, Asociaţia „15 Noiembrie 1987”, care în acelaşi an, la 15 noiembrie, a organizat o mare demonstraţie cu prilejul marcării a trei ani de la revolta anticomunistă a muncitorilor şi locuitorilor Braşovului. A fost adoptată Proclamaţia de la Braşov, în care ziua de 15 noiembrie a fost declarată „Zi naţională de luptă împotriva comunismului”, notează lucrarea „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). De-a lungul anilor, Asociaţia s-a remarcat prin organizarea a zeci de evenimente privind lupta anticomunistă din România şi din ţările din fostul bloc comunist. La 15 noiembrie 1997, în amintirea muncitorilor braşoveni, a fost dezvelită o troiţă, aflată în faţa Spitalului Judeţean Braşov, iar în noiembrie 2007, în cadrul manifestărilor organizate cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la revolta de la Braşov, a fost dezvelită o placă comemorativă la intrarea în sediul primăriei, pe care este scris „În cinstea luptătorilor pentru libertate şi democraţie care, în 15 noiembrie 1987, au retrezit conştiinţa românească”.

Una dintre manifestările de prestigiu organizate la Braşov, în fiecare an, în amintirea acelor evenimente, este Crosul 15 Noiembrie, ajuns în 2022 la cea de-a 33-a ediţie. După două ediţii simbolice desfăşurate în timp de pandemie, ediţia din 2022 revine la formatul obişnuit şi îşi propune să atragă un număr cât mai mare de alergători de toate vârstele la start şi, totodată, să reprezinte un eveniment sportiv la care să participe întreaga comunitate a judeţului Braşov. Crosul 15 Noiembrie este una dintre cele mai longevive competiţii atletice de alergare urbană din România. Traseul crosului, cu o lungime de 5 km, este acelaşi cu cel pe care manifestanţii l-au parcurs pe străzile municipiului Braşov, în toamna lui ’87: UAB Secţia 440 (astăzi Uzina Roman) – Strada Poienelor – Calea Bucureşti – Bulevardul 15 Noiembrie – Sala Patria – Teatrul „Sică Alexandrescu” – Prefectură. Prima ediţie a avut loc în anul 1990, notează https://crosul15noiembrie.ro/.

În 2022, evenimentele organizate cu prilejul comemorării a 35 de ani de la revolta anticomunistă de la Braşov, se desfăşoară de-a lungul a patru zile, având loc pentru prima dată şi o şedinţă solemnă a Parlamentului, în data de 14 noiembrie (ora 17.00), la care sunt invitaţi reprezentanţii Asociaţiei 15 Noiembrie Braşov, potrivit informaţiilor oferite de primarul Braşovului, Allen Coliban şi de reprezentanţii Asociaţiei 15 Noiembrie 1987, în cadrul unei conferinţe de presă, organizată la 9 noiembrie. Tradiţionalul cros, ce se desfăşoară la 13 noiembrie, este urmat de lansarea romanului grafic interactiv al lui Mihai Grăjdeanu, „Momente din istorie. Vol. II. Revolta anticomunistă de la Braşov. 15 noiembrie 1987”, la Muzeul Amintirilor din Comunism (de la ora 15.00). În data de 15 noiembrie, la cinema Coresi, de la ora 9.00, are loc proiecţia documentarului „Doi ani prea devreme”, urmată de o altă lansare de carte, un roman grafic al Alexandrei Gold, prefaţat de istoricul Adrian Cioroianu. La ora 12.00, la Troiţa Eroilor din zona Spitalului Judeţean au loc depuneri de coroane şi un ceremonial religios, după care, în premieră, este organizat un dineu oficial pentru membrii Asociaţiei, prilej pentru aceştia de a se revedea cu colegi plecaţi din ţară. Seara se încheie cu proiecţii laser pe Tâmpa şi pe clădirile din Piaţa Sfatului, cu mesaje comemorative. În 16 noiembrie, la Clubul Rockstadt are loc un concert cu intrarea liberă, în limita locurilor disponibile, la care cântă muzicianul Alexandru Andrieş alături de alţi artişti.

***

La 15 noiembrie, începând din 2021, este marcată Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987, una din primele revolte pe scară largă împotriva regimului ceauşist.

Manifestări dedicate împlinirii a 20 de ani de la revolta muncitorească anticomunistă a muncitorilor braşoveni din 15 noiembrie 1987.

Revolta anticomunistă de la Braşov „a fost acţiunea care a şubrezit zidul comunist construit în jurul României, zid care s-a prăbuşit, în 1989, prin sacrificiul tinerilor care au ieşit în stradă în luna decembrie a acelui an însângerat. Fără revolta din 15 Noiembrie 1987, probabil, nu erau posibile evenimentele din 22 Decembrie 1989. Luptătorii anticomunişti din 15 Noiembrie 1987 au arătat că este posibil să te opui dictaturii comuniste, în mod spontan! Din acest motiv este relevantă şi trebuie cinstită cum se cuvine Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987, an de an, în data de 15 noiembrie” se arată în expunerea de motive a propunerii legislative, iniţiată de mai mulţi deputaţi şi senatori ai PNL, PSD şi USR.

Proiectul de lege pentru declararea zilei de 15 noiembrie ca Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987 a fost adoptat de Senat, în calitate de prim for sesizat, la 2 iunie 2021, iar la 23 iunie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. În Camera Deputaţilor proiectul de lege a fost aprobat cu 290 de voturi favorabile şi o abţinere.

Legea 215 a fost promulgată la 22 iulie 2021 de preşedintele României, Klaus Iohannis. Documentul stipulează organizarea de manifestări de către parlament, guvern, administraţia prezidenţială, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, structuri asociative neguvernamentale interesate pentru comemorarea revoltei din 15 noiembrie 1987 de la Braşov, moment important al istoriei postbelice româneşti privind lupta împotriva regimului comunist. Pentru organizarea evenimentelor sunt asigurate fonduri necesare de la bugetele locale sau de la bugetele autorităţilor publice, potrivit http://www.cdep.ro/.

sursa: Agerpres.ro