150 de persoane au revenit la Ortodoxie în diaspora anul trecut, faţă de 34 în 2022, informează Biserica Ortodoxă Română

Un număr de 150 de persoane au revenit la Ortodoxie în diaspora anul trecut, faţă de 34 în 2022, relevă un raport referitor la activitatea BOR în 2023, conform Agerpres.

Documentul a fost prezentat, marţi, de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, la întrunirea Consiliului Naţional Bisericesc.

Prin Sectorul relaţii bisericeşti, interreligioase şi comunităţi bisericeşti externe, Patriarhia Română a acordat o atenţie sporită activităţilor din cadrul comunităţilor ortodoxe româneşti din străinătate, indică raportul.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

„De remarcat faptul că, în aceste parohii şi comunităţi ortodoxe româneşti, în cursul anului 2023 au fost oficiate 22.975 botezuri, faţă de 25.282 botezuri în anul 2022; 4.759 cununii, faţă de 5.758 cununii în anul 2022; 3.639 înmormântări, faţă de 3.692 înmormântări în anul 2022; 610 primiri la Ortodoxie, faţă de 721 primiri la Ortodoxie în anul 2022; 150 reveniri la Ortodoxie, faţă de 34 reveniri la Ortodoxie în anul 2022”, relevă documentul.

În afara frontierelor, Patriarhia Română are în jurisdicţia sa patru arhiepiscopii şi nouă episcopii, arhiepiscopiile fiind şi centre mitropolitane. În aceste eparhii există astăzi un total de 1.578 parohii şi filii faţă de 1.483 parohii şi filii la finalul anului 2022, 74 aşezăminte monahale ortodoxe româneşti, faţă de 71 la finele anului 2022, deservite de 1.519 clerici români, faţă de 1.379 clerici români la finele anului 2022.

Totodată, conform raportului, Patriarhia Română a cultivat şi promovat legăturile frăţeşti, în special, cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, precum şi cu celelalte Biserici creştine şi culte religioase, în pofida contextului geopolitic şi bisericesc internaţional marcat de disensiuni şi conflicte armate.