Ziar pro-guvernamental de la Budapesta: Eșecul diplomației române de tip „chelner” / Klaus Iohannis își va încheia cele două mandate fără să poată prezenta niciun rezultat important de politică externă

La sfârșitul anului trecut diplomația română, considerată în decursul istoriei adesea de partea maghiară drept abilă, tactică, eficientă, s-a confruntat odată cu respingerea aderării la spațiul Schengen cu un eșec de proporții. Bucureștiul are o vină nu neapărat din cauza veto-ului austriac, ci din cauza evaluării greșite a situației. Președintele Klaus Iohannis, primul ministru Nicolae Ciucă, ministrul de externe Bogdan Aurescu, politicienii de frunte ai coaliției guvernamentale au prezentat timp de mai multe luni procesul ca fiind o poveste de succes, pentru ca ulterior, refuzul fără îndoială surprinzător al Vienei care s-a prevalat de valul de migranți, să înjosească la nivel maxim diplomația română, scrie Magyar Nemzet.

Eșecul de la Schengen a fost neplăcut pentru București chiar și din două motive. Pe de o parte, ministrul de externe considerat drept inteligent și SRI care se bucură de o mare putere, au fost la fel de surprinși de împotrivirea vocală a guvernului popular vienez aflat înainte de alegeri față de aderarea la Schengen a României și Bulgariei, la fel ca și cetățeanul de rând din România. Pe de altă parte, referitor la problema aderării la spațiul fără controale la frontiere, grupul lui Iohannis a aplicat în problema aderării diplomația obișnuită și potrivită, fiind convins că prin atitudinea blândă, călâie în UE care nu deranjează pe nimeni, va beneficia de premiul binemeritat. Mai ales în umbra războiului din Ucraina. Însă nu s-a întâmplat așa.

„Noul eșec al aderării la Schengen a zguduit din temelii politica externă română docilă, care a adus în ultimii ani lui Klaus Iohannis doar decorații occidentale, nu și rezultate.”
Pentru șeful de stat de origine săsească este deosebit de dureros că lovitura directă a sosit din partea unui teritoriu german „frățesc”. Pe deasupra, după toate semnele frustrația Schengenului va însoți ultima etapă a președinției lui Iohannis, mai ales că în afara câtorva afirmații optimiste nu mai există șanse reale pentru o aderare în acest an, iar subiectul nu-i interesează din cale afară pe membrii influenți ai UE.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Partidul la putere, PNL, condus pe hârtie de premierul Nicolae Ciucă, dar practic de președintele Iohannis, a înghițit singur eșecul, iar partenerii social-democrați din coaliție au urmărit evenimentele aproape ca niște „outsider”-i, devenind apoi susținătorii apelurilor anti-austriece de boicot foarte populare venite din partea cercurilor de întreprinzători și din partea AUR. Datorită și acestui fapt sondajele recente arată că PSD devansează PNL cu 14%.

Nu este străină de eșecul de la Schengen nici schimbarea precaută de ton a diplomației de la București în privința problemei minorităților din Ucraina. La solicitarea Bucureștiului va demara o serie de negocieri româno-ucrainene despre legea ucraineană a minorităților reclamată și de România. În problema respectivă au avut loc și negocieri la nivel de miniștri de externe și șefi de stat. Anterior președintele PSD Marcel Ciolacu i-a cerut președintelui ucrainean să intervină pentru supervizarea recent adoptatei legi a minorităților naționale, lege care limitează dreptul la învățământul în limba maternă pentru românii care trăiesc în Ucraina. În urma unei inițiative comune ungaro-române, Comisia de monitorizare a adunării generale a Consiliului European a decis în unanimitate să solicite Comisiei de la Veneția să verifice dacă legea ucraineană a protecției minorităților se află în armonie cu normele internaționale.

În același timp Bucureștiul nu a legat abordarea mai pronunțată a subiectului de năzuințele Kievului privind aderarea la UE, respectiv integrarea euro-atlantică. România continuă să sprijine necondiționat obiectivele ucrainene. Conducerea română este sensibil frustrată de lipsa unor rezultate în problema anulării drepturilor în cazul românilor din Ucraina, iar potențialii alegători consideră acest lucru drept un nou eșec, deoarece diplomația de la București este unul dintre susținătorii cei mai vocali ai lui Zelenski din această zonă.

Un moment memorabil al politicii după modelul dur de la Washington, reprezentat de Iohannis, a fost atunci când președintele român l-a obligat pe ministrul apărării să demisioneze pe motiv că a vorbit într-un interviu despre eventuale negocieri de pace. Vasile Dîncu a îndrăznit să afirme că în opinia sa este nevoie de negocieri pentru a obține pacea în războiul din Ucraina, dar Kievul nu poate negocia singur, deoarece politicienii ucraineni nu își pot asuma pierderea de teritorii.

Potrivit Constituției, șeful statului care răspunde de diplomație, Klaus Iohannis, își va putea încheia în mai puțin de doi ani activitatea sa de două mandate fără să poată prezenta niciun rezultat important de politică externă. În privința aderării la Schengen există șanse tot mai puține până la sfârșitul anului 2024. Nu este probabilă nici obținerea scutirii de viză americană meritată de cetățenii români, ceea ce este de asemenea incomod pentru șeful statului, mai ales că SUA poate considera practic România ca fiind teritoriul său, de asemenea influența americană se manifestă fără piedici și în evoluția politicii interne.

„Eșecul personal al lui Iohannis este spectaculos și pentru că o parte din media a încercat în ultimii ani să-l prezinte pe președinte, în pofida lipsei rezultatelor, drept una dintre figurile importante ale diplomației europene și euro-atlantice.”

În 2019, în urma apariției unor speculații în câteva publicații externe, se vehiculau la București știri, potrivit cărora președintele român ar putea fi succesorul lui Donald Tusk în poziția de președinte al Consiliului Europei. Mai târziu Iohannis începea să fie menționat drept viitor ocupant al funcției de secretar general al NATO. Mediatizarea exagerată a acestei știri a avut drept rezultat ca viitoarea decizie – care evident nu va aduce cu sine succesul președintelui român – să distrugă în continuare imaginea de politician extern cosmetizată fără motiv a președintelui sas de origine.

Analistul român geopolitic cunoscut, Dan Dungaciu, a caracterizat într-un interviu difuzat zilele trecute politica externă română din ultimii ani printr-o comparație frapantă. După cum a formulat ironic la adresa poziției diplomației bucureștene, România duce o diplomație de tip „chelner”…”cu ce vă putem servi?”. Însă expertul a adăugat că în schimbul unei asemenea atitudini în politica internațională te poți aștepta la un bacșiș maxim.

Sursa: Magyar Nemzet/ Rador/ Autor: István Pataky / Traducerea: Imola Stănescu